Un cappuccino cu aripi

Am coborît din autobuz la sta­ția din apropierea centrului co­mer­cial Palas, iar după ce am traver­sat și m-am întors puțin nu am avut cu­m să ratez intrarea ce pare a fi a unui hotel, însă cu mulți fluturi desena­ți jucăuș, pe ici, pe colo.

După ce mi-am făcut puțin curaj, am mai aru­ncat cîte o privire fugară prin­tre zăbrelele din lemn ale ferestrelor și am intrat, am fost imediat în­tîm­pinată fie de o față zîm­bi­toa­re, fie de unul dintre sortimentele de torturi și prăjituri.

Chiar dacă mesele din Café Papillon sînt de obicei dedicate ar­tiștilor, partizanilor, excentrici­lor sau libertinilor, iubitorii de fru­mos vor găsi mereu un loc liber, a­lături de felurite sortimente de ca­fea, cocktailuri sau ceai. De în­da­tă ce mi s-a luat comanda și am fo­st grijuliu întrebată dacă „do­ri­ți și o gustare?”, am putut oricînd ru­ga pe cineva să îmi aducă un cro­issant cu gem de caise sau o fe­lie de tort cu lămîie pentru că me­niul cu prăjituri a rămas me­reu pe masă. Prețurile sînt însă destul de „piperate” și servesc drept re­per pentru a ști dimensiunea ca­fe­lei pe care să o comanzi; pentru o caffee latte va trebui să plătești în jur de opt lei, pe cînd pentru o li­mo­nadă cu mentă ceva mai mult. Iar menta e mereu proaspătă, cum la fel sînt și boabele de cafea care plu­tesc în unele pahare în locul frișcăi.

Conversațiile se împletesc o da­tă cu lăsarea serii cînd tot mai mul­ți trec pragul Cafenelei Pa­pi­l­lon, la fel apar pe masă și pa­ha­­rele, de felurite forme și mărimi, în care se unduiesc lichidele în nu­a­nțe de miere arsă sau caramel. Și din palavrele fugare se disting c­î­teva „hello”-uri, „très bien”-uri sau un ochi curios aruncat vorbitori­lo­r de limbă română.

Eleganța locului este direct pro­porțională și cu cifrele îngriji­te de pe nota de plată cerută la sfî­rșit, iar dacă nu ești în ziua în ca­re ai luat bursa sau ai primit ba­ni de la părinți ar fi bine să lași flu­turii doar în denumirea ca­fe­ne­lei și nu să-ți evadeze din por­to­fel.

Mădălina MORARU