Congo, țara înfrățită cu România

Mehmet are o viață bună în Ro­mânia. Lucrează în construcții și, chiar dacă muncește pînă simte că mîi­nile i se apropie de genunchi, cîș­tigă banii pe care nu-i visa. E conștient că toate economiile o să i se împuțineze, chiar dacă a căutat cea mai ieftină chirie și nici nu e cel mai mare petrecăreț. Dar în curînd i se va naște al treilea copil. Vorbește perfect românește și nici prin cap nu-i mai trece să se întoarcă în Congo. România e casa lui.

De altfel, familia lui s-a răsfirat pe tot globul. Toți frații i-au fugit care pe alt continent în căutarea unei alte vieți. Nici unul n-a ajuns bancher sau mare afacerist, dar nici nu a mu­rit de foame. Poartă în suflet un acasă ars de soare și sărac și o copi­lă­rie într-o curte cu alte zece familii. Și nimic nu-l supără mai tare decît aluziile că nu știe să citească. Poate trece și peste privirile curioase ale celor care nu înțeleg să fie discreți în fața oamenilor de culoare. Și dacă e vorba de o calitate pe care prie­te­nii o apreciază, sigur e vorba de al­truismul lui.

Nu s-a mirat nici o clipă de ce un fugar a ales Congo ca să se adăpos­tească. Pricepe și de ce țările ni­mă­nui și ale tuturor sînt cele mai bune locuri pentru proscriși. Și chiar dacă nici n-ar putea visa la milioanele de dolari ale deputatului Boldea, a în­ce­­put deja să se obișnuiască cu o Ro­mânie a scandalurilor și corup­ți­ei. O preferă unei sărăcii surori cu moar­tea.

Așa că toți Boldea ar putea să rămînă sănătoși în Congo, să trăias­că acolo departe de poliție și lege, ca un mare șef. Și Nicolae Popa a dus-o bine prin țări străine. Poți găsi raiul oriunde în lume dacă ai bani. Așa cum și România pentru Mehmet es­­te un rai. Cum pentru români Italia și Spania sînt un loc mai bun și cum SUA este salvarea pentru mexicani.

Se numește globalizare, una cru­­dă și aproape fără sens, care nu face în amestecul ei decît să creeze un echilibru. Cum atîtea povești sea­mă­nă între ele, nu ne mai miră că un Boldea, care a păcălit o groază de oa­meni, a ajuns în Parlament și apoi, cînd a fost mirosit, a fugit. Sau n-a fugit, doar a plecat cît să huiască presa. Cu atît mai mult nu ne pasă de Mehmet, care trăiește în Bu­cu­rești ca în America. Nici că Ro­mâ­nia a devenit Congo.

Andreea ARCHIP