Blestemul unei dorințe

„Dacă-ți asculți inima și ai curaj să-ți înfrunți temerile poți învinge ori­ce tradiție.” Acesta este mesajul fil­mu­lui „Brave”, animație creată de Dis­ney împreună cu Pixar, colaborarea care a mai dat naștere în trecut unor filme apreciate de publicul larg. Prota­gonista pelicu­lei animate este Me­rida, o fată cu părul roșu, vîlvoi și creț, care se revoltă la fiecare încercare a mamei sale de a o determina „să se comporte ca o ade­vă­rată prințesă”.

Și-ar fi dorit să se nască băiat, să poată călări prin pă­duri și peste șesuri, să poată trage cu arcul și să nu-și facă griji de bunele mani­e­re sau de ținută. În schimb trebuie să as­culte și să respecte toate lecțiile pri­mite de la mama sa, regina vi­kingă.

Tatăl său, regele, un luptător is­cusit și temut, e cel care i-a dăruit pri­mul arc și cel care a învățat-o să ni­merească mereu ținta. Și-a pierdut unul dintre picioare în timp ce se lup­ta cu un urs, de aceea îi vînează și îi urăște, dar povestește tuturor des­pre lupta cu „bestia” care i-a răpit un picior. Ceilalți membri ai familiei sînt trei băieți roșcați, energici ca niște mici titirezi, dar care înde­pli­nesc orice misiune da­că răs­plata e su­fi­cient de dulce.

Viața oarecum liniștită a fetei cu părul de foc ia însă o altă turnură o­dată cu aflarea veștii că prinții celor trei regate vecine îi cer mîna și că tre­buie să accepte cererea unuia dintre ei. Intră în competiție la concursul de tir care are ca premiu mîna sa și cîștigă, însă este obligată totuși să a­leagă pe unul din moștenitorii re­ga­te­lor vecine. Din acest motiv fuge de acasă, iar după un galop prin pă­durea îmbrățișată de întuneric și umbre este condusă de cîteva spirite albastre la o vrăjitoare. Dorința Meridei ca ma­ma sa să se schimbe este transformată însă în blestem, iar singura modalita­te de a-l rupe este aceea de a se împăca și de a lucra împreună cu regina.

Filmul nu impresionează prin po­veste, tema filmului, prințesa care do­rește să aibă control deplin asupra vie­ții sale și care vrea să scape de constrîn­ge­ri­le tradiției, fiind una destul de uzată. Cu toate acestea pelicula atra­ge da­to­rită calității imaginii, a comicului de situație inspirat și a muzicii fo­lo­site. Iar dacă toa­te acestea nu sînt su­fi­ciente, distri­buția vocilor e foarte bine aleasă, ofe­rind un plus de realism.