Senatul, demn de critică
Șah-mat 12 noiembrie 2012 Niciun comentariu la Senatul, demn de critică 6Pentru prima dată de cînd am intrat în contact cu ea, mă bucură o întîmplare din politica românească – criticul literar Alex Ștefănescu candidează pentru funcția de senator. Cine nu-l cunoaște poate foarte ușor să-i găsească site-ul, unde spune sincer că este necomunist din naștere și irevocabil, deși a fost membru PCR și că muncește cu seriozitate și se ține întotdeauna de cuvînt, deși trăiește în România.
Desigur, prima reacție a multora va fi „se compromite și ăsta, intră în politică”, însă asta ne duce la eterna discuție – „Nu am cu cine să votez pentru că nimeni nu mă reprezintă, politica este plină de lichele”. Bun, ce facem atunci cînd cineva care dă dovadă de o conduită morală și socială admirabilă își anunță candidatura pentru un post, rămînem indiferenți și / sau îl blamăm că „s-a dat și el cu ei”, în timp ce ne plîngem în continuare de lipsa alternativelor?
L-am cunoscut pe Alex Ștefănescu în 2009, venise la Iași pentru a doua ediție a festivalului „Petrecere cu poezie, prieteni și trufe de ciocolată”. Mi-a spus atunci că „cine citește literatura din obligație ratează șansa de a se întîlni cu ea” și că ar fi simțit că trăiește într-o societate sănătoasă dacă blamarea comunismului ar fi mers într-atît de departe încît să ajungă și pînă la el, care s-a înscris în partid „numai și numai ca să pot face profesia de scriitor și ziarist”, chiar dacă „eu, în sinea mea, știu că am fost un om de bun simț și cinstit și că am refuzat să fac carieră”.
Este, în fine, un om care te farmecă prin modestia, sinceritatea și talentul său de a lega cuvinte în fraze pe care nu te mai saturi să le asculți. Și, mai important pentru contextul de față, este un om pe care nu-l văd niciodată să se folosească de o funcție publică înaltă întru avantajul propriu.
Întîmplarea a stîrnit și un simpatic dialog virtual între criticul literar și poetul ieșean Emil Brumaru, care l-a avertizat pe Ștefănescu: „Fii atent, fiule, la învățăturile mele. Femeia politică nu știe de critică! Vrea într-una lăudată […]”.
Nu vreau ca textul ăsta să sune a propagandă politică. Nici nu ar avea cum să aibă vreun efect, el apare într-o publicație studențească locală, ieșeană, departe de colegiul în care candidează Alex Ștefănescu. Voiam doar să subliniez faptul că această întîmplare este, după mult timp, primul ac de onestitate străpuns în cusătura murdară a politicii românești. Sper să nu fie zadarnic și, mai mult, să nu fie ultimul.
Ioan STOLERU
Adaugă un comentariu