Rotații strîmbe în jurul ultrașilor

În încăperea tapetată cu trico­uri așezate în rame, fulare, mingi și crampoane din Fantastic Pub, pa­riurile sînt așezate pe hîrtie. „Ba­te Steaua cu 3-1, și vă spun și ci­ne bagă gol”, se aude o voce de la o ma­să, într-un colț al barului, unde stau patru bărbați. Un conferen­țiar, un antrenor de șah, un „artist mai a­les cînd e beat” și un profesor de geo­grafie, așa cum se recomandă fiecare, după cîteva pahare cu vin. Nu apuc să aflu cine dă golul căci, profesorul de geografie intervi­ne: „Taci, băi, că nu bate Steaua. Că știi cum se zice, pe nemți nu-i bați de­cît cînd se urcă în autocar”. „Ba nu, îi bați după ce se fluieră”, în­tă­reș­te omul care s-a recomandat ca fiind ar­tist.

În celălalt colț al barului alți bărbați joacă febril rummy, ne­pă­rînd prea interesați de ce se în­tîm­plă în jurul lor. Doar din cînd în cînd mai aruncă cîte un ochi pe e­cra­nul ce atîrnă din tavan, sco­țînd cîte un „Ahh” și „Huo” scurt, și un altul spre noi, singurele fete din local. Nici nu mă dumiresc bine ci­ne e Tătărășanu și Reghe că se a­ude un strigăt îndelung „Goool”, urmat de huiduieli. Nu era pentru noi. Pentru „ai lor” mi se explică. Și nici nu apuc să iau două guri din bere că se mai dau două go­luri. Tot pentru „ai lor”.

Între timp, Costea intră pe te­ren, și cît se fuge după minge, de la masa alăturată aud cuvinte precum pasiune, modestie, atac la re­ge, contraatac pe teren, fugi La­tov­levici și „hai Szukala și goool”. Dar golul e anulat. Motivul: fault în a­tac. Cu pixul pe șervețel, Ele­na îmi explică ce înseamnă asta. Nu prea înțeleg, dar se pare că e de rău.

Bărbații din dreptul meu ră­mîn însă optimiști: „Lasă, nu-i pierdu­tă calificarea. Au, totuși, zece pun­cte”. Doar profesorul de geo­gra­fie nu e convins, dar nici nu-i pasă căci „eu sînt dinamovist. Din 1984 cînd aveam șapte ani”. Nu se sfiește chiar dacă se află printre steliști și îl critică pe Becali. „Nu are nici o treabă săracul, crede că aduce di­vi­nitatea în fotbal. Halal! Păi dacă ăsta face rating, atunci ne me­ri­tăm soarta ca țară”. Tot de la el aflu, în timpul pauzei dintre reprize, des­pre moldovenii care „sînt pasionali, dar se sting repede”, reducerile din Vinerea Neagră și despre cum să le vorbești femeilor. Adică, „le spun mereu elevilor mei că o fe­me­ie nu se întreabă cîți ani are. Ci, e mai frumos să le întrebi cîte ro­ta­ții au făcut în jurul soarelui de cînd s-au născut”.

Cu ochii la rotațiile făcute în ju­rul mingii pe teren, barul se um­ple de urale cînd steliștii mar­chea­ză. Iar din spate se aud concluziile: „E ca în bancul ăla cu 22 de oa­meni care aleargă după minge și cîștigă nemții”.

Alexandra FILIP