La „Cuza”, oferta programelor de master se subțiază toamna

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași are acreditate aproximativ 170 de programe de master, clasificate pe 50 de domenii. Însă dintre acestea au trecut proba admiterii doar o parte, întrucît nici după sesiunea din vară, nici după cea din toamnă, nu s-au strîns un minimum de 25 de studenți, necesari pentru a putea fi organizate. Dar dacă o serie de programe au fost anulate de către consiliile facultăților din cauza acestui prag stabilit în Senat, altele se mențin în programă chiar dacă au înscriși doar doi-trei studenți. Pe de altă parte, universitatea avertizează studenții că în cazul în care se înscriu la un singur program de master este posibil ca respectivul să nu se organizeze dacă nu este căutat și-i consiliază pe tineri să aleagă la admitere cel puțin două opțiuni. Cu toate acestea, există cazuri în care, deși studentul alege mai multe opțiuni, programele respective nu se susțin și, astfel, singura lor șansă pentru anul respectiv ar fi să aleagă un loc cu taxă, pentru cel puțin un semestru, la un alt master al aceleași facultăți. Sau să piardă un an, cu riscul ca nici în toamna următoare programul să nu se organizeze.

Pentru anul universitar curent, organizarea programelor de mas­ter s-a realizat după metodologia din toamna trecută. Asta pentru că Gu­vernul României a aprobat prea tîr­ziu acreditarea masteratelor, fiind publicată în Monitorul Oficial pe  08.08.2013, în condițiile în care ad­mi­terea era deja începută. În cazul Universității „Alexandru Ioan Cu­za” din Iași (UAIC), Senatul repar­ti­­zase deja numărul de locuri pentru fiecare facultate în parte la mi­j­lo­cul lunii iulie, tocmai pentru a pu­tea desfășura această admitere.

„Cifra de școlarizare maximă a fost stabilită în Senatul Universității, fiind fundamentată pe calculele noastre privind acoperirea financiară a programelor de master.”

Dacă pînă acum capacitatea de școlarizare era stabilită de Agenția Română de Asigurare a Calității Învățămîntului Superior, pentru fiecare program în parte, HG 581/2013 a stabilit ca cifra maximă de școlarizare să fie acordată pe do­menii, pornind de la un număr mediu de 50 de locuri, și nu pe fie­ca­­re masterat în parte. Pe de altă par­te, înainte de admiterea din vară, pe 12 iunie, Guvernul a emis HG nr. 369/2013 care precizează la articolul 2 că numărul maxim de studenți care pot fi școlarizați pentru fiecare program de master nu poate fi mai mare de 75. Ținînd cont de aceste prevederi, „Cuza” a decis ca numărul de studenți ne­ce­sar pentru ca un master să fie sustenabil financiar este de 25 de studenți. „Cifra de școlarizare ma­xi­mă a fost stabilită în Senatul universității fundamentată pe calculele noastre privind acoperirea fi­nanciară a programelor de master. Fiindcă, din păcate, toată finan­ța­rea este calculată pe student echiva­lent, la care adaugăm taxele, iar re­zul­ta­tul ne indică dacă avem sau nu acope­rire financiară pentru program”, a precizat prof. univ. dr. Vasile Ișan, rectorul UAIC.

Patru din opt

Astfel că, de exemplu, la Fa­cul­ta­tea de Teologie Ortodoxă, din ce­le șase programe de master anunțate în vară pentru admiterea studen­ți­lor în anul I, în prezent, pe orarul acesteia, se regăsesc doar patru specializări. Acest lucru se dato­rea­ză faptului că niciuna dintre ce­le­lalte două nu a atins pragul im­pus de forul superior, 25 studenți. Așadar, consiliul facultății a decis închiderea masterelor respective și consilierea candidaților admiși spre una dintre celelalte patru op­țiuni. La unul dintre acestea a lipsit doar un singur student pentru a se atinge limita. „Nu avem prezente în orar toate programele de master pe care le-am anunțat în oferta edu­cațională deoarece la două din­tre ele nu am îndeplinit numărul de 25 de studenți stabilit de către Senat și atunci nu le-am dat drumul. Universitatea poate aproba 25, însă la facultatea noastră, la unul dintre mastere se înscriseseră 24 de studenți, iar la altul doar doi, și, bineînțeles că am luat hotărîrea să nu le susținem”, a declarat prof. univ. dr. pr. Ion Vicovan, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”.

Aceeași si­tua­ție este întîlnită și la Facultatea de Biologie a universității, unde dintre cele opt mastere anunțate pentru admitere au rămas doar pa­tru; sau la Fa­cultatea de Istorie un­de întîlnim e­xact aceeași situație, cu patru specializări organizate din ce­le opt propuse în broșura pentru admi­tere. Însă, de data aceasta, con­ducerea facultății susține că mo­tivul pentru care nu au fost ocupate locurile alocate este dat de fap­tul că pentru acele programe nu au fost locuri finanțate din buget, ci doar în regim de taxă. „Practic nu am renunțat la nici un program de master, ci nu am acordat locuri la buget. Iar cum stu­den­ții caută în primul rînd locurile bu­ge­ta­te, la acele specializări nu au ve­nit să se înscrie”, a declarat prof. univ. dr. Petronel Zahariuc, decanul Facul­tății de Istorie de la UAIC.

Alegerea unică

Însă dacă la unele facultăți, după admiterea din toamnă, consiliile acestora decid închiderea lor întrucît nici după înscrierea din prima sesiune, nici după cea de-a do­ua, masterele anunțate nu au în­su­mat 25 de studenți, la alte do­menii acestea se mențin chiar și cu două-trei studenți. „În astfel de si­tua­ții am luat decizia de a menține respectivele programe de master care au un specific aparte din cel puțin două motive esențiale. În pri­­mul rînd deoarece ele sînt le­ga­te de dotările din laboratoare și în al doilea rînd deoarece de ele de­pin­de îndeplinirea normele di­dac­ti­ce, deci sînt legate și de posturile pe care le au profesorii angajați”, a mai precizat rectorul UAIC. Astfel, conform acestuia, un program de master de cercetare de la Facul­ta­tea de Fizică, de la cea de Matematică, sau unul de specializarea filologie clasică de la Litere nu pot fi anulate, întrucît „au caracter de unică opțiune”, adică studentul în cauză nu poate opta pentru mai multe spe­cializări în cadrul aceleiași fa­cul­tăți.

„Practic, noi avem în continuare un număr mare de masteranzi.”

Ceea ce, de altfel, este stipulat atît în Regulamentul programelor de master, publicat pe site-ul uni­ver­sității, cît și pe fișa pe care stu­denții au primit-o la înscrierea pro­priu-zisă. Aceștia trebuie să opteze așadar pentru cel puțin două op­țiuni, avînd posibilitatea ca pentru specializările din cadrul aceluiași domeniu să plătească o singură îns­criere. Iar dacă la prima alegere nu se înscriu cel puțin 25 de stu­denți, să poată concura pentru o po­ziție la un alt program. „Noi am discutat din vară cu secretariatul, iar cînd am organizat admiterea i-am consiliat pe studenți ca pe fișa de înscriere să opteze pentru mai multe masterate. Iar dacă prima va­riantă nu întrunește numărul impus atunci studentul să o poată alege pe cea de-a doua. Practic noi avem în continuare un număr ma­re de masteranzi, avem același nu­măr ca la înscrieri, studenții nu au fost desprinși din facultate dar s-au o­rientat la celelalte opțiuni viabile”, a mai adăugat prof. univ. dr. pr. Ion Vicovan. Deci, dacă un student s-a înscris la un master care, în urma celor două admiteri din iulie și din septembrie, a fost sistat de către consiliul facultății, universitatea i-a oferit acestuia posibilitatea de a se reorienta la un alt program de stu­diu.

Cu o șansă-n plus

Pe de altă parte, deși studenții pot alege mai multe opțiuni la îns­cri­ere, în cazul în care niciuna dintre programele de master nu în­de­pli­nesc condiția impusă de Senat pentru a putea fi organizate, tine­rii mai au posibilitatea de a se orien­ta către o altă specializare de la ace­lași domeniu, însă pe locurile cu taxă, chiar dacă media le-ar permite să avanseze peste ierarhia deja ad­mi­să.

De pildă, la Facultatea de Eco­no­mie și Administrarea Afacerilor, la cea de Filosofie și Științe Politice, sau la cea de Psihologie și Științe ale Educației, unde au existat mai multe programe de masterat pe fiecare domeniu, rectorul UAIC a subliniat că studenții au fost in­te­grați, pe baza fișei de înscriere, res­pectiv transferați de la un program la altul. Însă „dacă candidatul nu a optat decît pentru un singur mas­ter, avînd posibilitatea să aleagă, care nu funcționează, și-a asumat acest risc și va trebui să participe la o altă admitere”, a declarat prof. univ. dr. Ovidiu Gabriel Iancu, pro­rector responsabil cu pro­gra­me­le de masterat și studii doc­to­ra­le.

Însă ultimul filtru în calea ac­ce­de­rii către un program de masterat îl reprezintă secretariatele facul­tă­ți­lor. Acestea, dincolo de stricta informare a studenților, trebuie să deruleze un proces de consiliere a candidaților, pentru ca aceștia să nu ajungă în situația de a rămîne un an de zile pe tușă. Mai mult, secretariatele sînt numite în regulamentul programelor de master, la articolul 50, direct responsabile de buna desfășurare a admiterii. „Toa­te activitățile de ordin tehnic și administrativ privind admiterea, înmatricularea, exmatricularea și întreruperea studiilor, aprobate de conducerea facultății sau a uni­ver­si­tății, se desfășoară la nivelul se­cre­tariatului facultății, care poartă întrea­ga răspundere pentru promp­titudinea, corectitudinea înscrierii datelor și informarea studenților privind situația lor școlară”. Chiar dacă toată lumea arată cu degetul în direcția acestora, atît candidații cît și conducerea facultăților, bi­ro­cra­ția care încă există în sistemul universitar poate duce la situații în care studenți cu media 10 care vor să urmeze un masterat pierd un an, din cauză că acesta nu a fost organizat, iar celelalte variante sînt neatractive.

Iulian BÎRZOI

Iulia CIUHU