Cirnatul care musca

Degeaba lumineaza un neon fluorescent la baie si sapunul lichid nu-i lungit niciodata cu apa. Tot fara folos sint si camerele de luat vederi cu zoom si paznicul care-ti deschide generos usa la intrare. In viziunea clientilor mai putin mofturosi, aceste investitii pot compensa pentru sarmalele reci si fleicile cu iz de anul trecut. Inspectorii de la Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului din Iasi (OJPC), in schimb, nu sint atit de usor de impresionat.

Liliana Stan, inspector principal, este pregatita sa descopere orice neregula existenta la un operator economic, fie ca este vorba de o cantina, un pub sau supermarketul de unde cumperi cinci periute de dinti la promotie.

“De regula, dimineata stabilim prioritatile din ziua respectiva, si daca avem un control tematic comandat de la Bucuresti, facem o sedinta. Dupa aceea fiecare isi alege ce operatori economici verifica in ziua respectiva”, explica Liliana. De aici incepe munca de teren, cind inspectorii viziteaza locurile propuse si aplica sanctiuni acolo unde este cazul. “In locurile unde se serveste mincare, de exemplu, verificam in primul rind calitatea materiilor prime si daca sint apte pentru consumul uman”, adauga aceasta. La cantinele studentesti inspectorii sint insotiti de angajati ai Autoritatii de Sanatate Publica si ai Directiei de Sanatate Veterinara.

Pentru cei care se simt cu musca pe caciula (sau pe brinzoaica), vizita de la un inspector OJPC nu e la fel de placuta ca cea de la Zina Maseluta. Multi se irita la gindul ca s-ar putea afla ca iaurtul e acru si bucatareasa se spala pe miini in apa pentru ceai. “Sint si indisciplinati, sint si care cunosc legislatia si o respecta si sint care o cunosc si sint nepasatori. Dar in principiu nu-s recalcitranti, coopereaza. In citeva cazuri, totusi, exista persoane care nu accepta controlul ori din principiu ori nu suporta sa fie contrazisi”, explica Liliana. Masura finala este apelarea la ajutorul Politiei, in fata careia “rebelii” sint obligati sa se legitimeze si sa dea socoteala. Liliana vorbeste despre oficiul din Iasi cu seriozitatea cu care isi analizeaza clientii, afirmind ca este unul foarte bine pus la punct, care rar pierde procesele intentate de vreo firma nemultumita.

Marcel facea dus prea des

Majoritatea neregulilor se intilnesc la cluburi si baruri, multe din acestea nefiind prevazute cu spatii separate pentru nefumatori. O reclamatie frecvent venita de la clienti se refera la diferenta dintre pretul de la raft si cel de la casa. “La hypermarketuri exista de obicei problema asta. Fidellio, de exemplu, deja a fost sanctionat. Majoritatea magazinelor mari coopereaza si remediaza problemele, dar fiind atitea produse, uneori fizic nu reusesc sa modifice preturile”, explica inspectorul.

Pina acum insa cel mai obraznic a fost Marcel, comerciantul de produse din carne. “Cu citeva luni in urma am descoperit ca salamurile uscate si cele cu sunca aveau mai multa apa si mai putine proteine decit parametrii prevazuti de ordinul specific. In alte cuvinte, oamenii dadeau bani pe apa in loc de produs”. 25.000 de lei au parasit buzunarul macelarului Marcel, care inca asteapta factura la apa. Norocul viermilor din senvisurile de la Tuffli ca inspectorul Liliana este repartizata pe cartierul Tatarasi, ca altfel ar tremura de frica in snitelele gazda.

Ioan STOLERU