Contul cu deserturi

Conturile cu fotografii in care tuguiem buzele sau dansam in baie nu ne slefuiesc in ochii vecinei pisaloage sau a profesorului de istorie. Si nici nu vrem asta. Sint atractive pentru ca pe Hi5, de exemplu, nu mai avem cosuri pe frunte si sintem slabe ca Naomi Campbell. Pentru sesiunile foto ne pregatim din timp, produsele cosmetice sint aliniate ca la armata pe raftul din baie. Limuzina parcata in fata hotelului “Traian” este fundalul si pretextul perfect pentru un album nou, intitulat “misterios”: “A.A.”.
Cu siguranta ca ne place tuturor sa avem un profil apdatat saptaminal, cu poze noi sau sa ne sune fostii amorezi si sa ne mai maguleasca cu un “Da’ cit te-ai mai schimbat! Esti geniala!”, dar tot evitam sa ne afisam contul la status, pentru ca in lista de Messenger nu ii ai doar pe colegii de facultate, ci s-a strecurat si cite un profesor care mai intra sa te intrebe ceva pe fuga. Iar daca iti vede tag-urile cu “Misha’s”, te intreaba ironic “si de cind esti a lui?”.

Am inteles ca nu ne schimba ziua sau orarul cursurilor comentariile primite. Magulirile au gustul unei placinte cu brinza sarata, care nu ne mai aminteste de casa, iar un vizitator in plus nu ne face mai bun in ochii bunicii pe care o vizitam tot mai rar. Si nici pozele in rochita cu paiete verzi de la ultimul chef. Reactiile nu se masoara in zeci de paranteze cu stelute sau puncte intre ele si nici dorurile nu se alina cu buzz-uri cu broscoi ametiti. Sampania este mult mai buna in realitate decit in “Drink with your friends”, la fel si catelusii primiti prin “Give a gift”. Toti Abrahamii, Ahmetii sau Naderii, care ne scriu intr-o limba ce seamana mai mult a bengaleza, ne intereseaza prea putin.

O plimbare pe Lapusneanu cu oprire pe la patiseria Tuffli este, fara indoiala, mult mai relaxanta. Chiar daca ni se vad toate cosurile si uitam cu desavirsire de dieta din aceasta saptamina.

Lina VDOVII