Lasa-ma sa te colind

“Da-mi cinci mii, te rog” a ramas expresia cel mai des auzita in Vama Veche. Leul vechi suna mai bine cind ceri. Motivele sint aproape mereu aceleasi: “N-am cu ce sa ma intorc acasa”, “vreau sa-mi iau ceva de mincare” sau “mi-au furat rucsacul cu haine din cort”. Cine a mai fost macar odata in statiune stie sa citeaca printre rinduri si traduce repede minciunile in “Am nevoie de bani de baut”.

Pentru “a face cheta”, cum ii spun practicantii, trebuie sa stii sa te porti cu interlocutorul. Empatia te ajuta sa alegi intre vorba buna si amenintare: “Daca te caut in buzunare, iau eu ce gasesc?”. Cei cu experienta au invatat sa apeleze si la ajutoare. Mult mai cistigata este o tinara cu ochelari si esarfa decit un rocker care aproape te prinde de umar in timp ce incearca sa ingaime: “Hai, nu fi, facem si noi o cheta. Poti sa bei cu noi dup’aia daca vrei.”

Altii, mai lenesi, renunta la orice forma de socializare si scriu suma dorita pe un carton. Pentru reusita, trebuie sa oferi ceva in schimb: “Latru pentru un leu”, “Iti fac vint cu cartonul asta” sau “Te car in circa” sint numai citeva din ofertele de sezon.

Vama Veche e si un fel de utopie a adolescentilor fara bani, un loc unde n-ai nevoie decit de un cort si sac de dormit. Prietenii se fac in fiecare noapte, muzica e peste tot si bautura parca ar proveni dintr-un izvor nesecat. Cu asa conditii, de mincare uiti in scurt timp.

Cel mai bun exemplu e prietenul meu Florin, zis “Paliu'”. A plecat in Vama sa petreaca sarbatoarea de 1 mai si s-a intors acasa abia in septembrie. De fiecare data cind ne vedeam, imi spunea despre gestul lui ca ar fi fost un fel de “supravietuire la maxim”. Nu s-a angajat in tot acest timp si singura sursa de venit i-a fost norocul si vorba buna. Iar pentru a reduce cheltuielile, a scris cu pixul intre degetul mare si aratator “Nu mai bea”: “Asa, de fiecare data cind duc sticla la gura, imi aduc aminte sa ma opresc.”

Ioan STOLERU