In tara zapezilor

„Tara zapezilor” este cea mai cunoscuta opera a lui Yasunari Kawabata, unul dintre cei mai importanti scriitori japonezi ai secolului al XX-lea. Temele preferate de autor sint fatalitatea, moartea, nebunia, frumusetea si erotismul. Scriitorul a surprins în scrierile sale contrastul dintre clasic si modern, într-o Japonie care pune mare accent pe respect si traditie. „Tara zapezilor” vorbeste despre iubire, despre puritate si despre o femeie care traieste într-o tara a zapezilor, îndragostita fiind de un barbat de la oras. Cartea de maturitate a lui Yasunari Kawabata, „Tara zapezilor”, este un roman bine alcatuit, bine controlat stilistic, o opera completa care descrie cu finete sentimentele si relatiile umane. Naratiunea este alcatuita din elipse si este înfasurata într-o adevarata retea de imagini.

Kawabata a lucrat mult timp la acest roman al maturitatii, compus din unsprezece fragmente publicate la început sub forma de nuvele, într-o perioada de doisprezece ani (din 1935 pâna în 1947, cu o întrerupere de patru ani în timpul razboiului din Pacific). Versiunea definitiva consta într-un ansamblu de versiuni rescrise dupa publicatiile initiale din revistele literare.

Intriga romanului este simpla: Shimamura, un aristocrat dezmostenit din Tokyo, în urma unei calatorii într-o statiune termala în muntii din nordul Japoniei, o întâlneste pe geisha Komako. Dupa aceasta întilnire care-i schimba viata Shimamura, abandonindu-si sotia si copiii, revine în „tara zapezilor” pentru Komako. Romanul este unul cu multa poezie si cu o vizibila apartenenta la cultura nipona. Zapada este pentru Kawabata atit simbolul unei puritati pierdute, dar si al nostalgiei. Întotdeauna retras, izolat în propria sa lume, departe de familie, pentru care a devenit aproape un strain, Shimamura se îndragosteste de femeia din „tara zapezilor”, într-un loc pierdut de lume, un loc în care se simte acasa si pe care nu-l mai poate parasi. Protagonistul lui Kawabata se lasa fascinat de viata care se desfasoara în fata lui în „tara zapezilor” si îsi doreste sa nu o paraseasca niciodata. O lectura placuta si un roman care merita sa fie citit.

Bogdan ROMANIUC