Astrid Hafner-Auinger: Prin aceste festivaluri în aer liber, opera redevine accesibilă pentru toată lumea

Interviu cu Astrid Hafner-Auinger, project manager la International Music and Media Center (IMZ) din Austria, compania care a închiriat cele cinci spectacole de operă difuzate la Opera Film Festival Iași.

Înțeleg că unul dintre crezurile dumnevoastră este acela că opera are o poveste de spus și că dumnevoastră ajutați în a o răspîndi.

Cu siguranță! Cînd opera a fost inventată, în urmă cu 400 de ani, în Ita­lia, a pornit de la ideea că oamenii se întîlnesc, se adună, iar pentru ei, opera însemnă distracție, entertainment. Oamenii se strîngeau, ascultau o arie, cortina se lăsa, discutau, își petreceau pauzele împreună și apoi începea aria următoare. Era deschisă pentru toți oamenii, înainte să devină ceva restrictiv, aparent accesibilă doar unei clase superioare. De aceea, prin aceste festivaluri în aer liber, gratuite, opera redevine accesibilă pentru toată lumea, ti­neri sau bătrîni, de toate vîrstele. Dacă vii cu copii, aceștia pot face zgomot, aleargă, se distrează, dar nu deranjezi oamenii așa cum ai face-o dacă ai sta în clădirea operei propriu-zise. Poți urmări doar un act și apoi să pleci mai departe. Dacă întîrzii sau dacă ești obosit, poți veni cînd vrei și sta cît ai chef. Iar aici, în Iași, este grozav că un astfel de festival de operă în aer liber se întîmplă ca parte a unui festival al educației pentru că acesta este și ideea International Music and Media Center. Muzica și dansul sînt componente vitale ale vieții noastre de zi cu zi. Cultura este parte a vieții noastre de zi cu zi.

Și prin festivalurile în aer liber se atrag oamenii înapoi în Teatre sau Opere?

Cultura, cred eu, trebuie să fie împărtășită în mod egal de către toată lumea fiindcă sîntem cu toții parte a culturii. Și opera de astăzi este accesibilă, dar dacă este în stradă, cultura este adusă oamenilor și nu trebuie să mergi tu de unul singur să o cauți. Astăzi, lumea are un program atît de încărcat încît e greu să-ți mai faci timp pentru un eveniment cultural din cînd în cînd. Dar dacă vin cultura la tine, dacă aceasta coboară în stradă, toată lumea o poate urmări. Uneori treci doar din întîmplare, fără să știi sau să plănuiești. Desigur că este altceva să trăiești un spectacol de operă live și altceva este să-l vezi într-o producție audio-vizuală. Dar ca să ai, spre exemplu, ca aici în Iași, cinci spectacole de primă mînă de la cele mai cunoscute Opere, într-o singură săptămînă, e ceva imposibil de văzut în persoană.

Deci credeți că aceasta este soluția pentru a întări cultura, să fie adusă oamenilor în fața ușii?

Cultura este un cuvînt foarte amplu și uneori oamenii au o suprasaturare a tot ceea ce în­seam­nă cultură. Trăim într-o societate informațională încît există o supra­în­căr­ca­re și nu ai capacitatea să mergi și să cauți încă o bucățică de cultură pe lîngă cea care ți se oferă peste tot. Mai există, desigur, și o graniță nescrisă care spune că opera e greu de înțeles, se cîntă în italiană, oamenii nu știu povestea, nu înțeleg despre ce e vorba, că n-ar fi foarte interesant. Dar opera abordează subiecte care și sînt de actualitate și astăzi. Nu sînt povești vechi, sînt intrigi politice, e vorba despre spioni, revoluționiști, de a merge cu sistemul sau de a fi împotriva lui, de a merge cu idealurile tale sau de a fi atras de sistem și, desigur, de multe multe povești de dragoste. Iar făcînd opera accesibilă pentru toată lumea se trece peste această prejudecată. „Stai, opera e interesantă!”. Și în aer liber, în fața unui ecran imens, o so­norizare bună, poți stai acolo, poți simți adi­e­rea vîntului într-o seară de vară liniștită, și te poți bucura că faci parte din atmosfera pe care ți-o transmite publicul de pe ecran. Simți vibrația acelor oameni și este ceva foarte special.