Cum arată o societate normală?

România anului 2035, 1915 și 2015 văzută prin ochii actorilor de la Teatru FIX arată decăderea ome­ni­rii. Goana după bani, importanța bunurilor și lipsa de relaționare dintre indivizi contribuie la dezbinarea societății. Spectacolul „Stadiu mediu de de­gra­da­re”, pus în scenă joi, 26 februarie pe strada Cuza Vodă nr.10, a adunat peste 50 de spectatori.

Cei prezenți au fost îndemnați la meditație încă din primele minute de după ora 19.00 și astfel am fost martori ai unui altfel de spectacol, unul în care a fost implicat și publicul. Plimbarea din cafenea în sala de spectacol și invers, apoi respectarea indicațiilor da­te telefonic de un „senator” unuia dintre actori a lăsat să se înțeleagă că nu știm să prețuim libertatea, că ne complacem în rol de marionetă și de cele mai multe ori refuzăm să punem întrebări incomode din co­mo­di­tate sau doar pentru a nu ne pune rău cu un oarecare cutărescu.

Nevoile pe care le avem ne fac să prețuim mai mult oamenii care contribuie în viața noastră din punct de vedere financiar, iar dacă am ajuns în situații limită, furatul este soluția cea mai des pusă în aplicare.
Sala zîmbea, apoi medita, apoi zîmbea, apoi fețele se-ntristau. Realitatea pe care o trăim pare a fi o noutate pentru noi, însă deși generațiile anterioare spun adesea „nu am mai văzut așa ceva!”, degradarea era prezentă și în secolul trecut. Personajele ne amintesc despre crima care s-a petrecut în urmă cu 100 pe strada Cuza Vodă, crimă în urma căreia o tînără a fost împușcată și apoi a dispărut. Circumstanțele dispa­ri­ției nu se cunosc nici în prezent, iar fantoma ei mai apare periodic în Iașul anului 2015 și deranjează fe­me­ile de pe plajă, de la tratamente de îngrijire per­so­na­lă sau de la discuții despre bărbați cu bani.

Azi informația circulă mult mai repede pe distanțe mari, iar acest tumultos val de informații ne determină să considerăm că abia de acum lumea nu apreciază cultura, oamenii și locurile care o cultivă, deși de fapt acest fenomen este prezent de sute de ani în spațiul autohton.

Căci pînă a avea opere proprii s-au imitat scriitorii străini, iar acum importăm mult și exportăm puțin. Scandalurile, comportamentul ieftin, goana du­pă bani, sărăcia, fudulia și încrederea că sîntem de neînlocuit ne arată exact așa cum sîntem în fața Oc­ci­dentului. Goi și degradați.