Studenții, afaceriștii fără diplome din cămine
Honoris fără Causa, Informare 28 martie 2016 Niciun comentariu la Studenții, afaceriștii fără diplome din cămine 38Împinși de la spate de talent, pasiune sau curiozitate, studenții cazați în căminele ieșene și-au modelat, de-a lungul timpului, ideile, pînă le-au dat formele unor afaceri. Fie că hobby-urile lor au legături cu disciplinele pe care le studiază, fie că le-au descoperit întîmplător, acestea s-au pitit în spatele ușilor de cămin și oferă colocatarilor o gamă largă de servicii – de la repararea unui laptop sau a unui telefon mobil, la tuns, coafat, machiat sau chiar aprovizionarea cu mîncare și băutură, înlocuind pachetele de-acasă. Cu pagini de Facebook construite special pentru a da sfoară-n țară de existența lor, cu anunțuri înfipte din oră-n oră, strategic, pe grupurile căminelor – aceștia reușesc să-și ademenească colegii care, aflați în criză de bani sau de timp, dau fuga la ușa vecină, află oferta sau reducerea care li se oferă și se transformă în clienți cu sau fără card de fidelitate.
La Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași (USAMV), Andrei Hintar, student în anul al IV-lea la Facultatea de Horticultură, a găsit o modalitate diferită de-a face bani, făcînd tatuaje. A trecut de la desenul pe hîrtie la cel pe piele, la îndemnul celor din jur și, după ce și-a comandat o mașină de tatuaj a prins curaj și a încercat prima sa creație, chiar pe propriul picior. „Prima dată am tatuat gratis, pentru că mă ajutau oamenii să exersez. Chiar și acum mai fac asta, uneori – în loc să cumpăr unui coleg un cadou, îi fac un tatuaj. Acum, un tatuaj poate costa de la 30 de lei la 300 de lei, în funcție de complexitatea lui”, a precizat Andrei Hintar. Cu primii bani cîștigați, tînărul și-a cumpărat mai multe culori și mai multe ace de mărimi diferite, cu care a reușit să continue și să-și dezvolte mini-afacerea.
Servicii inginerești, pe palier
Și în Campusul „Tudor Vladimirescu” există studenți care au găsit metode de a cîștiga bani din pasiunile lor. Unul dintre aceștia, Dan, student la Facultatea de Automatică și Calculatoare, se ocupă cu dezvoltarea site-urilor web. Acesta spune că afacerea a început ca o pasiune, dar că acum s-a transformat într-o afacere propriu-zisă, reușind să se întrețină din ea, fără a mai avea nevoie de vreun alt sprijin financiar din partea familiei. „Nu pot să spun o sumă exactă pe care am cîștigat-o. Știu, însă, că primii bani pe care i-am avut, i-am investit tot în asta, să-mi asigur tot ce trebuie ca să pot lucra, mai departe, normal”, spune Dan. Nici el, și nici Mihai, care repară laptopurile colegilor săi,sau tuturor celor care-i bat la ușa camerei, din cînd în cînd, nu au avut niciodată probleme cu administrația căminului sau cu alți oameni care să le reclame activitățile sau să se plîngă de calitatea proastă a serviciilor pe care tinerii antreprenori le oferă.
În căminul T18 al Politehnicii stă și Alexandru Robert, un student care și-a dezvoltat o afacere de vînzare și cumpărare de telefoane mobile. Dacă unii tineri, din dorința de a-și vinde telefoanele într-un timp mai scurt, le dau cu un preț foarte mic, Alexandru le cumpără și mai apoi le vinde la prețul normal al produselor, acesta fiind uneori chiar dublu față de cel din momentul achiziționării.
Altfel de salon de înfrumusețare
În Căminul C6 din Complexul „Titu Maiorescu”, multe dintre studentele Universității „Alexandru Ioan Cuza” au dezvoltat un salon de înfrumusețare cu serviciu la domiciliu. Preluînd comenzile de pe Facebook, Claudia Nicole, studentă la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, alungește genele, cu ajutorul unor extensii, aplicate fir cu fir. Tînăra a urmat un curs, s-a specializat și spune că are foarte multe programări. „Prețurile variază între 80 și 120 de lei, destul de ieftin, comparativ cu cele propuse de saloane”, a declarat Claudia, explicînd că o singură programare îi ocupă aproximativ două ore din zi. Tot pe grupurile de Facebook ale căminelor din campus își promovează serviciile și Ana, studentă la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, care s-a specializat în manichiură. Tînăra a început cu unghiile colegelor de cameră și cunoștiințelor, pentru sume mici de bani, ca să ajungă la programări și ședințe de manichiură cu tarife fixe în camerele de cămin. „a început ca o pasiune, dar acum este o sursă de venit. Veniturile mele sînt constante și cîștig destul de bine din afacerea mea”, a spus Ana.
„Alcool nu aduc decît pe comandă. Ocupă mult spațiu și, oricum, nu pot aduce mai mult decît trei sticle”, a menționat Iura, student la Facultatea de Litere. Acesta a adăugat și că, deși studenții reușesc să treacă vama cu pachete în plus de țigări asupra lor, atunci cînd aceștia sînt prinși, pachetele le sînt confiscate de către polițiștii de frontieră.
Dacă sunt studenți care și-au dezvoltat afacerile cu sediul în camera de cămin, Alina Butnariu, studentă în anul al II-lea la Facultatea de Horticultură, confecționează bijuterii și agende personalizate pe care le livrează oricui vrea. „Ideea mi-a venit de la faptul că accesoriile erau foarte scumpe și nu avea rost să plătesc atît de mult, cînd puteam să mi le fac singură. Eu încerc să le vînd la prețuri cît mai accesibile, dar, totodată, trebuie să îmi acopăr și materialele din care le confecționez”, spune Alina. Ea realizează brățări, cercei, coliere, carnețele și decorațiuni din hîrtie pe care, mai apoi, le promovează pe pagina sa de Facebook și le trimite celor interesați.
O meserie dezvoltată în toate căminele studențești din Iași, indiferent de universitate, este cea de frizer, prețurile cerute de studenți fiind mult sub cele din saloanele profesioniste. Dacă în Complexul „Târgușor-Copou” poți plăti pentru tuns între 5 și 7 lei, în Complexul „Titu Maiorescu”, în căminul C6, Neonila Gavrilaș, studentă în anul I la Facultatea de Geografie și Geologie, își coafează colegele de cămin cu 15 lei, realizînd și împletituri după modele învățate de pe Internet.
Trocul basarabean
Printre cele mai vechi afaceri din căminele studențești se numără, cele ale studenților din Republica Moldova. Aceștia trec vama cu țigări, alcool sau bomboane Bucuria, în limita permisă de lege, dar cumpărate la prețuri mici din Basarabia, pe care mai apoi le vînd, mai scump, colegilor de cămin.
Un pachet de țigări poate fi cumpărat de peste Prut la aproape jumătate de preț, iar o sticlă de tărie cumpărată cu 25 de lei este vîndută cu 43. Bomboanele Bucuria nu au un preț standard impus de studenții vînzători; ele sînt cerute, în special, de fete, iar prețul este mereu la atitudinea celui care le aduce. „Alcool nu aduc decît pe comandă. Ocupă mult spațiu și, oricum, nu pot aduce mai mult decît trei sticle”, a menționat Iura, student la Facultatea de Litere. Acesta a adăugat și că, deși studenții reușesc să treacă vama cu pachete în plus de țigări asupra lor, atunci cînd aceștia sînt prinși, pachetele le sînt confiscate de către polițiștii de frontieră .„Anul trecut m-au prins cu 14 pachete, dar nu mi-au făcut nimic. Mi-au lăsat două și restul pur și simplu mi le-au confiscat”, a spus studentul.
Toți tinerii susțin că cea mai răspîndită metodă de vînzare a produselor rămîne Internetul, pe Facebook, că majoritatea afacerilor încep cu anunțuri simple și că primii clienți sunt întotdeauna prietenii și cunoscuții. Ei cred că este nevoie de o încredere pe care ți-o dobîndești în timp ca să ajungi de la un simplu anunț și un „strigăt” virtual, la clienți fideli care să-ți bată la ușa căminului ca să-ți ceară ajutorul.
Adaugă un comentariu