Toți bancherii președintelui

„Bună, sînt John Doe. Interesați de niște date?” Așa a început cea mai mare scurgere de informații din istorie, cu un e-mail simplu trimis de către o sursă anonimă pentru cotidianul din Munchen, Sueddeutsche Zeitung. De la Watergate încoace, „Follow the money” („n.red.: urmărește banii) este prma regulă a jurnalismului de investigație, care ne-a dovedit săptămîna trecută nu doar că agest gen nu a murit ci a și subliniat importanța pe care o are.
„The Panama Papers” reprezintă un total de 2.6 terabiți de date, sau 11.5 milioane de fișiere ce provin din baza de date a Mossack Fonseca, cea de-a patra firmă de avocatură offshore ca mărime din lume. Cei de la „The Guardian” explică foarte animat ce reprezintă o afacere de tip offshore: Victor își adună banii într-o pușculită pe care o pune în debara și care este verificată de către mama sa în fiecare zi. La un moment dat, Victor decide să-și mai facă o pușculiță și să o lese în debaraua lui Liviu, pentru că pe el mama sa nu-l verifică. Prietenii lui Victor află și își duc și ei pușculițele în debaraua lui Liviu. Asta pînă cînd mama lui Liviu descoperă secretul și anunță toți părinții celor implicați.

Acum, structura offshore este în totalitate legală și nu înseamnă că toate cele peste 300.000 de mii de firme care apar în documente se ocupă cu afaceri necurate, ci există și cazuri în care se fac astfel de depuneri de frica hoților. Adevăratul efort este de a merge pe drumul auriu, pînă la prima sursă. Jurnaliștii germani au lucrat două luni încercînd să fie siguri de veridicitatea informațiilor, trăgînd în același timp legături privind tranzacțiile secrete care apar în documente. Cînd și-au dat seama că totul e pe bune și că nu pot face față singuri în fața volumului de informații (de cîteva sute de ori mai mare decît Wikileaks), aceștia au dat dovadă de profesionalism și au cerut ajutorul ICIJ (Consorțiun Internațional de Jurnaliști de Investigații), care a unit mai multe echipe globale, printre care și Rise Project din România.

Timp de cîteva luni, cei în jur de 400 de reporteri din peste 100 de instituții de presă au analizat fiecare document, au tras linie și au convenit să publice articolele în același timp. Așa că, săptămîna trecută documentele au dezvăluit afacerile secrete a peste 128 de politicieni și demnitari din toată lumea, cel mai popular caz fiind un cont ce conține două miliarde de dolari la a cărui capăt se află Vladimir Putin. În România, printre persoanele care apar în Panama Papers se numără Ion Țiriac, Elan Schwartzenberg, Benjamin Steinmetz (vinovat că a adus colapsul rafinăriei RAFO Onești) ș.a. Deși majoritatea celor implicați neagă cu furie veridicitatea informațiilor, primele efecte au apărut în Islanda, unde premierul Sigmundur David și-a dat demisia după ce s-a arătat că el și soția sa au fost clienți Mossack Fonseca.