5 despre alegerile 2016
Cap în cap 12 decembrie 2016 Niciun comentariu la 5 despre alegerile 2016 13Am avut o campanie electorată atipică. Probabil cea mai interesantă campanie mută la care am asistat în 20 de ani de presă. 5 observații:
1. Avem alegeri prim-ministeriale deghizate în alegeri parlamentare. Puțini alegători au idee cine le-au fost candidații pentru funcțiile de senator și de deputat. În schimb, toată lumea știe de Cioloș sau de geamănul său Csolos (în funcție de tabăra din care fac parte și de mijloacele de informare de unde-și iau știrile). PNL și USR aveau nevoie de o marcă electorală pe care să și-o pună pe afișe. PSD avea nevoie de un adversar. Și pentru unii, și pentru ceilalți, premierul Dacian Cioloș a fost soluția salvatoare în jurul căreia și-au construit campania electorală. Așadar, deși Constituția României desenează un alt sistem electoral, în campanie s-a vorbit aproape exclusiv de primul ministru, pe care nimeni nu l-a găsit, evident, pe liste.
2. Avem din nou un președinte jucător, implicat în campanie. Klaus Iohannis a setat agenda de campanie – anticorupția – și a ținut cu dinții de ea. A separat apele, punîndu-i de-a stînga pe hoți și de-a dreapta pe virtuoși. A mers pînă acolo încît nu i-a primit pe „penali” pe scena oficială de lîngă Arcul de Triumf la parada de 1 Decembrie. O strategie electorală care ridică din nou semne de întrebare asupra „neutralității” constituționale a președintelui României, oricare ar fi el.
3. S-a furat mai puțin. Mai țineți minte campaniile electorale cu artificii, cu cearșafuri cu chipul candidaților care înfășurau blocurile, cu chermeze cîmpenești? Acele campanii țipau: bani negri! De doi ani, DNA investighează zeci de dosare de corupție privind finanțarea partidelor și a campaniilor. Asta i-a făcut pe politicieni să se teamă și să nu mai arunce zeci de milioane de euro în campanie. De asemenea, s-a schimbat legea electorală, care – ce ciudățenie! – practic face imposibilă orice formă de publicitate electorală în momentul în care campania electorală începe oficial. De aici, impresia „că nu sînt alegeri”. Partidele mari, care își permiteau să arunce purcoaie de bani în alegeri, au fost avantajate de noua lege, pentru că aveau notorietate. Au fost dezavantajate partidele noi, care aveau nevoie să se prezinte electoratului.
4. Am revenit la votul pe liste. Ultimul Parlament, ales uninominal, a fost cel mai slab și, statistic, cel mai corupt din istoria postdecembristă a României. De unde se vede că nu sistemul de vot curăță politica, ci selecția oamenilor care intră în politică.
5. S-a mințit mai mult și mai sistematic. Minciuna a fost livrată ca adevăr unor categorii de alegători însingurați în bula lor informațională. Politicienii au avut o misiune mult mai ușoară să livreze minciuni unor cetățeni care și-au pierdut exercițiul dialogului și al dezbaterii. Fiecare în tribul lui, de la cercul de pe Facebook, la cercul telespectatorilor unui post de știri, acești oameni au fost feriți de „pericolul” contaminării cu păreri contrare. Prin urmare, o minciună care multora li se pare evidentă, cum este „Cioloș, fiul lui Soros”, este pentru mulți români adevăr absolut pentru că „s-a zis la televizor”.
Text de Florin NEGRUȚIU, jurnalist „republica.ro”
Adaugă un comentariu