Vecini la 40 de ani lumină

Lumea pe jar Niciun comentariu la Vecini la 40 de ani lumină 38
Vecini la 40 de ani lumină

După ce au anunțat că vor face anunțuri importante în cadrul unei conferințe, reprezentații NASA au adus, după cum spun chiar ei, cea mai importantă veste din domeniul astronomic, din ultimii 14 ani. Agenția americană a povestit că telescopul spațial Spitzer a descoperit un nou sistem solar cu șapte planete. Noutatea, care face ca poveștile cu extratereștri să prindă ceva mai multă încredere, este că pe acele planete stîncoase s-ar afla apă în stare lichidă, datorită faptului că în centrul sistemului solar se află o stea rece, mult mai tînără decît Soarele. Imediat, rezultatele au fost publicate și în jurnalul „Nature” și au atras atenția întregii prese.

Presa străină a catalogat in­for­ma­ția oferită de NASA, la con­fe­rința de presă din Washington, drept descoperirea deceniului, însă mulți dintre specialiști au fost s­cep­tici, fiindcă noul sistem solar des­coperit se află la 40 de ani lu­mi­nă distanță față de planeta noas­tră. În ceea ce privește cucerirea spa­țiului, omul se poate lăuda, în prezent, cu pașii pe care i-a făcut astronautul american Neil Ar­ms­t­r­o­ng, primul om care a ajuns pe Lună, însă de la această premieră și pînă la cucerirea noului sistem solar, botezat Trappist-1, nu stau doar acești 40 de ani, ci și lipsa unei nave care să călătorească cu cea mai mare viteză cunoscută, cea a lu­minii.

Trappist-1 este format, conform NASA, din șapte planete care au o dimensiune asemănătoare cu cea a Terrei și care orbitează în jurul unei stele asemănătoare Soarelui. A­ceas­tă stea este mult mai tînără în ceea ce privește durata de viață și emite o temperatură mult mai scăzută. „Totuși, steaua este atît de mică și de rece, încît cele șapte planete au valori temperate de căldură, fapt ce înseamnă că acolo ar putea e­xis­ta apă lichidă – și poate chiar via­ță, la suprafață”, a menționat, în ca­drul conferinței, Michaël Gillon, co­ordonatorul studiului și cer­ce­tă­tor la Universitatea Liège din Bel­gia. Sistemul solar aflat la 40 de ani lumină față de Pă­mînt, adică 378 de mii de mili­arde de kilometri, a fost numit Tra­pp­ist-1, după telesco­pul Tra­ppist (Tran­­siting Planetsand Pla­net­e­si­m­a­ls SmallTelescope) din Chi­le, cu care trei planete dintre cele șap­­te au fost reperate, pentru prima da­tă, în mai 2016. Ceea ce face a­ceas­tă des­co­pe­­rire să fie și mai im­por­tantă este că, în urma studiilor e­fec­tuate de specialiștii agenției, pe unele dintre aceste corpuri cerești ar exista a­pă în stare lichidă și, în con­se­ci­n­ță, un mediu favorabil su­pra­vie­țu­i­rii. „Descoperirea re­pre­zin­tă o pie­să semnificativă de puzzle atunci cînd vorbim de medii ca­­re ar pu­tea susține viața”, spunea Tho­mas Zur­buchen, administrator a­sociat al NASA. Cele șapte planete, notate de NASA de la b pînă la h, par să nu se miște în jurul axei proprii, așa cum o face Pămîntul, și astfel pe o parte este întotdeauna noapte și pe cealaltă parte este zi. A­cest lu­cru aduce și o meteorologie total di­fe­ri­tă, cu schimbări ex­tre­me de tem­pe­ratură și cu vînturi bă­tînd spre partea nocturnă.

Planete găsite, se caută nume

Planetele se înscriu în con­ste­la­ția Vărsătorului și, pentru că se a­flă în afara sistemului nostru solar, ele sînt cunoscute cu numele de exo­­planete. Pînă acum au mai fost des­coperite alte 3.500 de exoplanete, însă sistemul Trappist-1 re­pre­zin­tă un record, fiindcă nu au mai fost găsite atît de multe corpuri ce­re­ști a­­semănătoare cu Terra, care să or­bi­teze o singură stea și pe su­­prafața cărora ar putea exista chiar apă. Spre exemplu, anul trecut a fost gă­sită o altă planetă a­se­mă­nă­toa­re Pă­mîntului care orbitează steaua Pro­xi­ma Centauri și care este mai a­proa­pe, la 4,24 de ani lumină. Exo­pla­ne­tele încă nu au fost botezate și de aceea reprezentații NASA au cerut oamenilor, pe Twitter, să vină cu i­dei. Cei mai mulți au menționat nu­mele personajelor din filmele Ha­rry Potter, Stăpînul Inelelor sau au spus că planetele ar trebui să ia nu­­mele celor şapte zile ale săp­tă­mî­nii. Unul dintre utilizatorii Twitter a menționat că numele celor șapte pitici ar putea fi cea mai bună va­ri­antă.

Viteza luminii, o problemă

Cu toate că această descoperire este una importantă, entuziasmul oamenilor de știință scade fiindcă, pînă în prezent, nu s-a creat niciun obiect ca­re să cir­­cule cu vi­te­za lu­mi­nii. Du­­pă cum spu­ne și nu­mele, un dis­po­zi­­tiv care ar pu­tea călători cu vi­te­za luminii ar a­vea nevoie de 40 de ani pentru a a­jun­ge în no­ul sistem des­­co­pe­rit. În com­pa­­rație, viteza lu­mi­­nii e de a­pro­a­pe 300.000 km/s, iar dacă ne luăm du­pă ce spunea Al­bert Einstein a­cea­stă viteză nu poa­te fi atinsă ni­cio­dată. Chiar dacă s-ar atinge ju­mă­tate din această viteză, 100 de ani este mult prea mult pentru un om ca să a­jun­gă să calce pe una dintre cele șapte planete. Deși sînt mul­te controver­se în ceea ce pri­veș­­te cea mai ra­pi­dă na­vă spațială e­xis­tentă, se pare că „Ju­no”, care or­bi­tea­ză pla­neta Ju­pi­ter, a atins, în anul 2016, acest re­cord. Nava face parte din pro­gramul „New Ho­ri­zons” și a fost lan­sată pe 5 au­gust 2011, iar de atunci a a­ti­ns la un mo­ment dat viteza ma­xi­mă de 265.000 de km/h. În 2018, NASA va lansa în ca­d­rul unei noi mi­­siuni, „Solar Pro­be Plus”, o navă care va încerca să de­pă­șească recordul și ca­re să a­tingă o vi­te­ză de 450.000 de kilome­tri pe oră, du­­­pă cum no­tează Sci­entific A­me­ri­can. O că­lă­torie spre Lună, cu această na­vă, va du­ra cel mult ju­mă­­ta­te de oră. În plus, încă din 2013, Yoda.ro nota că a­gen­ția din SUA încearcă să con­stru­­iască un model de motor warp ca­re ar urma să facă posibilă că­lă­to­ri­ile cu viteza luminii. Aceste mo­toa­re ar deforma spațiul și timpul și ar fi posibile doar dacă s-ar pu­tea produce și stoca antimateria – încă o problemă fără răspuns pentru lu­­mea științei. Cu toate acestea, planurile motoarelor warp rămîn în lu­mea fantasticului, fiindcă un pas concret nu s-a făcut sau cel puțin el încă nu a fost prezentat publicului.

Mulți critici spun că NASA în­cea­rcă să justifice cumva toate chel­­tuielile și că exagerează cu această descoperire. Ea devine importantă pentru faptul că lărgește universul cunoscut pînă acum de noi și pre­zin­tă evoluțiile pe care le-au făcut oa­menii de știință în ceea ce pri­veș­­te construirea telescoapelor. O altă idee spune că noul sistem va fi util peste un miliard de ani cînd Soa­re­le va dispărea și oamenii vor fi ne­vo­­iți să se îndrepte spre o nouă casă. Și pentru că Trappist-1 are în centrul exoplanetelor o stea rece, mult mai tînără și care consumă hid­­rogenul mult mai lent, una dintre aceste pla­­nete ar de­ve­ni în acest moment o so­­lu­ție po­tri­vi­tă sau cel puțin de luat în calcul, asta dacă nu ele sînt lo­­­cu­­ite deja.

Autor:

Ionuț Teoderașcu

Prefer să fac ultimele editări la un reportaj atunci cînd lângă mine ies vibrînd aburii dintr-o ceașcă de ceai negru. Mi-aș dori să trăiesc, cel puțin pentru o zi, într-o lume veche: cu stilou și foaie, cu scrisori, cu întîlniri neplanificate și fără tehnologie, dar deocamdată, viața ne fugărește de la un text la altul, gadgeturile ne ajută, apoi ne stresează și scrisorile sosesc online. La un moment dat, cer pauză din toată această agitație și îmi fac ceaiul despre care vorbeam, unul negru care îmi dă energie și-mi lasă ochii deschiși.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top