„Gala Bute”, o anchetă de la jurnaliști de la procurori

Pe 9 iulie 2011, sportivul Lucian Bute îl învingea pe francezul Jean-Paul Mendy și își păstra centura IBF la categoria supermijlocie. Costurile acestei gale care s-a ținut la Romexpo, pentru prima dată în fața publicului român, s-au ridicat la aproximativ patru milioane de euro și o parte dintre ele, după cum susțineau organizatorii, veneau din fondurile europene. Implicarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT), condus atunci de către Elena Udrea, în organizarea acestei gale urma să aducă un beneficiu pentru imaginea României, însă ulterior s-a dovedit că doar 21.700 de euro au fost utilizați în scopul promovării României, restul fiind ascunși în diverse conturi bancare. Gala a fost organizată de către Rudel Obreja, președintele Federației Române de Box de la aceea vreme, cu bani obținuți ilegal, conform procurorilor. „Mai devreme sau mai tîrziu, Comisia Europeană va refuza plata banilor și atunci vom achita din buget, adică din impozitele românilor, ceea ce a cheltuit firma Europlus a lui Rudel Obreja”, nota ziarul „Gazeta Sporturilor” în vara anului 2011, într-o amplă investigație care a stat și la baza cercetătorilor demarate ulterior de către procurori. Încă de atunci, jurnaliștii au atras atenția asupra situației unice în lume ca un meci profesionist de box să fie finanțat cu bani europeni și, astfel, Departamentul de luptă antifraudă (DLAF), instituția aflată sub coordonarea prim-ministrului României și care este în contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă, a început să ancheteze cazul. După cum scrisese și ziarul, Comisia Europeană a refuzat să plătească banii respectivi, iar un an mai tîrziu Direcția Națională Anticorupție (DNA) s-a sesizat în legătură cu posibile acte de corupție și alte fapte penale comise în organizarea acestei gale.

Urmărind cursul banilor, procurorii au descoperit că, de fapt, mai multe persoane ar fi comis ilegalități, în organizarea galei din 2011. În primul rînd, potrivit DNA, Elena Udrea ar fi hotărît organizarea galei, după discuțiile pe care le-a avut cu Rudel Obreja. Între timp, fostul ministru le-ar fi cerut subordonaților săi să caute diverse soluții pentru finanțarea acestui meci. „Avînd în vedere că Lucian Bute era la acel moment una dintre personalitățile române cu cea mai mare cotă de popularitate, Udrea Elena avea un interes direct în organizarea galei, urmărind obținerea unor beneficii electorale prin asocierea imaginii cu cea a sportivului”, au mai precizat procurorii DNA. Ana-Maria Topoliceanu, fosta șefă a Compania Națională de Investiții (CNI), aflată la acea vreme sub coordonarea MDRT, ar fi luat parte la aceste fapte de corupție și ulterior a și recunoscut, potrivit procurorilor „Nu numai că am recunoscut fapta, dar eu am povestit-o anchetatorilor. Deci eu am stat la baza unor acuzații din rechizitoriu, dar eu nu am vrut să îmi petrec timpul încercînd să dovedesc ceva ce nu era adevărat. Regret acum că m-am lăsat angrenată în acest mecanism”, a declarat Ana-Maria Topoliceanu, pentru adevarul.ro. Cu toate acestea, conform deciziei luate de judecători, pe 28 martie, aceasta a primit trei ani de închisoare cu executare.

Udrea ia cea mai mare pedeapsă

Acum, după șase ani de cînd a avut loc gala de box, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ca Elena Udrea să fie condamnată la șase ani de închisoare cu executare pentru infracțiuni de luare de mită și abuz în serviciu. „Nu spun că sentința este o nedreptate, spun că este un abuz. Se putea da la fel aceeași sentință încă din februarie 2015. Timp de doi ani au fost audiați 67 de martori, iar niciunul nu mă acuză cu ceva”, a declarat, pe 28 martie seara, Elena Udrea, la România TV. Pe lîngă această sentință, fostul ministru trebuie să plătească despăgubiri de peste opt milioane de lei către Autoritatea pentru Turism, 600.000 euro către martorul Corin Boian și 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis și confiscarea a aproape un milion de lei și plata cheltuielilor judiciare care se ridică la 20.000 de lei. Rudel Obreja a primit cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită și evaziune fiscală și are de plătit despăgubiri de 700.000 de lei către Ministerul Turismului. Și în cazul acestuia, instanța a decis să-i confiște trei milioane de lei și l-a obligat să achite cheltuielile judiciare. Tudor Breazu, prieten al Elenei Udrea și administratorul terenurilor de la Nana din județul Călărași, deținute de fostul ministru al turismului, a primit trei ani de închisoare cu suspendare, el fiind acuzat că ar fi intermediat o mită de aproximativ 50.000 de euro pentru Elena Udrea. Ștefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea care și-a recunoscut faptele, a fost condamnat la un an și șase luni de închisoare cu suspendare pentru complicitate la luare de mită. Dragoș Botoroagă, om de afaceri din Petroșani și administratorul firmei „Consmin” care ar fi semnat contracte supraevaluate cu MDRT, a primit doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare, iar Gheorghe Nastasia, fost secretar de stat în MDRT, a primit patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, fiindcă ar fi avizat hotărîrea care urma să facă posibilă finanțarea galei din fondurile europene. Ştefan Lungu, Gheorghe Nastasia, Ana Maria Topoliceanu și Dragoş Botoroagă și-au recunoscut faptele pentru care sînt acuzați și ei au fost judecați prin procedură simplificată ceea ce înseamnă că pedepsele lor sînt reduse cu o treime.

În același dosar a fost cercetat și Ion Ariton, fostul ministru al economiei, însă acesta a fost achitat de către judecători. El a fost acuzat că ar fi determinat reprezentații a zece companii de stat să sponsorizeze ilegal, cu o sumă de peste 1,7 milioane lei, organizarea galei de pe 9 iulie 2011. Deciziile nu sînt definitive și pot fi contestate.