În Grădina Botanică se vor ține cursuri în aer liber, într-un amfiteatru de 400 de locuri
Honoris fără Causa, Subiectele săptămînii 8 mai 2017 Niciun comentariu la În Grădina Botanică se vor ține cursuri în aer liber, într-un amfiteatru de 400 de locuri 559Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC) a finalizat unul dintre cele mai mari proiecte de amenajare şi organizare a spaţiului din Grădina Botanică „Anstasie Fătu” din Iaşi. Cu o capacitate de 400 de persoane, Auditoriul aflat în zona principală a grădinii a fost construit printr-un proiect de finanţare cîştigat anul trecut de către universitate în valoare de 1 milion de lei, bani proveniţi de la Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţămîntului Superior din România (CNFIS). Pe lîngă amenajarea acestui spaţiu, din suma respectivă au fost reabilitate o parte dintre alei, dar au fost finanțate şi schimburi de experienţă pentru personalul Grădinii Botanice din Iași și cel al mai multor grădini botanice din ţară. Deşi suma cîștigată în proiectul de la CNFIS a generat cele mai mari investiții în Grădina Botanică din ultimii ani, încă mai este nevoie de multe reparaţii şi reamenajări ale spaţiilor verzi, dar şi ale laboratoarelor de cercetare.
Auditoriul care a fost construit în Grădina Botanică din Iași, în zona centrală, a fost gîndit ca un spaţiu destinat studenţilor încă de cînd a fost proiectată grădina, în anii ’70. Exista deja o structură – scena, coloanele de piatră şi gradenele fiind deja ridicate, acesta avînd nevoie doar de reamenajarea spaţiului pentru a putea fi funcţional. Aflat în zona bazinului mic cu nuferi, lîngă coloanele de piatră, acesta a fost gîndit ca un spaţiu destinat activităţilor în aer liber, unde să încapă în jur de 400 de persoane, iar pentru acest lucru s-au alocat aproximativ 350.000 de lei din suma cîştigată.
„Cheltuielile eligibile vizau aspecte de modernizare, de reparaţii sau de amenajare a unor spaţii verzi, aşa cum s-a întîmplat cu zona aceasta din secţia sistematică, pe lîngă Auditoriu. Suma aceasta a fost folosită pentru modernizarea a 6.000 de metri pătraţi de alee, este vorba despre toate aleile din secţia ornamentală, secţia sistematică şi secţia rozarium”, a declarat prof. univ. dr. Cătălin Tănase, directorul Grădinii Botanice şi prorector responsabil cu programe de masterat şi studii doctorale de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC). Acesta a mai menţionat că o parte din bani, aproximativ 100.000 de lei, a fost alocată pentru a reface toată partea electrică din spaţiul administrativ şi secţia rozarium, dar şi pentru un schimb de bune practici, care a avut loc între personalul grădinii din Iaşi şi două grădini botanice universitare, a Universităţii din Bucureşti, Grădina Botanică „Dimitrie Brîndză”, şi Grădina Botanică „Alexandru Borza” a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj.
În prezent, principalele activităţi care au loc sînt cele de studiere a plantelor, desfăşurate atît cu studenţii de la UAIC, cît şi cu studenţii de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi (USAMV). Dacă pînă acum nu puteau intra decît grupuri de 20–30 de studenţi, amenajarea auditoriului va permite desfăşurarea unor cursuri şi a atelierelor direct în grădină cu grupuri mult mai mari. Prof. univ. dr. Cătălin Tănase a afirmat că zona a mai fost gîndită pentru a permite şi desfăşurarea unor activităţi cultural-educative, cursuri festive, dar şi concerte, lansări de carte, spectacole de muzică şi teatru. „Cu alte cuvinte, este vorba despre o diversificare a activităţilor pe care noi le desfăşurăm în acest moment, ţinta principală vizează aspectele pentru cunoaşterea plantelor şi pentru conservarea naturii. Auditoriul este gata, urmează să plantăm nuferii – într-o săptămînă, maximum două. Gradenele sînt înierbate, iar dacă nu se întîmplă vreo activitate, ele vor permite celor care vor să se așeze direct pe iarbă. Noi ne dorim cît mai multe activităţi pe care să le iniţieze studenţii. Grădina se doreşte a fi un spaţiu al lor”, a mai declarat prorectorul.
Auditoriul a primit deja două solicitări pentru a fi închiriat. Una dintre acestea vizează sărbătorirea Zilei Internaţionale a Copilului, urmînd ca aici să aibă loc spectacolul „Alice în Ţara Minunilor”, organizat de către Ateneul Tătăraşi într-un parteneriat cu Opera Naţională Română Iaşi. O altă solicitare a mai venit din partea grupului SistemIS, fiind vorba despre studenţi de la Facultatea de Biologie, doctoranzi şi doctori în ştiinţă, care, împreună cu colaboratori ornitologi din toată România, vor fi prezenţi în luna mai la evenimentul „Veniţi, privighetoarea cîntă!”.
„Sera-turn nu suportă amînare”
Ultimele reparaţii care au avut loc, pînă în acest an, în Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iaşi au fost în anul 2008, cînd banii obţinuţi au fost investiţi în reabilitarea aleilor. „Grădina Botanică are foarte multe nevoi. Dacă m-aţi întreba cu ce ar trebui să încep mi-ar veni foarte greu să vă răspund pentru că eu le cunosc foarte bine, însă, din păcate, finanţările care vizează această zonă nu sînt continue, nu sînt foarte generoase pentru a permite modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii”, a precizat prof univ. dr. Cătălin Tănase.
Una dintre condiţiile proiectului cîștigat în competiția organizată de CNFIS a fost de a nu utiliza sume pe obiecte de inventar, iar următoarele lucrări de reparaţii ce trebuie imediat efectuate ar fi în sera-turn sau în sera „palmariu”, unde se află un palmier care a ajuns la vîrsta de 80 de ani. Directorul spune că pentru aceasta este nevoie de o sumă reprezentativă de bani care, pe lîngă modernizare, va putea aduce mai mulţi vizitatori, dar ar reprezenta şi un plus din punct de vedere estetic. Următoarele obiective, după sera turn, care necesită sume mari pentru reabilitare sînt celelalte compartimente de seră, în jur de 3.000 de metri pătraţi. Despre acestea, directorul Grădinii Botanice spune că, prin patrimoniul natural şi colecţiile de plante, reprezintă unele dintre atracţiile principale, dar şi un mod prin care grădina ar putea participa la diverse competiţii pentru a putea cîştiga finanţare. Pe lista lucrurilor care trebuie îmbunătățite se află și secţia biologică, celelalte alei, laboratorul de conservare a seminţelor și laboratorul în care se realizează culturi de celule şi ţesuturi vegetale pentru speciile din grădină. O altă nevoie directă a grădinii privește dezvoltarea departamentului de cercetare, care are în prezent angajaţi 11 biologi, dintre care nouă cu titlul de doctor în ştiinţe.
„Dorim să dezvoltăm o zonă dedicată conservării pe termen mediu şi lung, mediu pînă la zece ani, lung peste 50 de ani, a rezervei de seminţe, de exemplu, care provine de la specii de plante ce se găsesc în spaţiul carpato-danubiano-pontic; ar putea să constituie un aspect de maxim interes din punct de vedere ştiinţific. La fel de important – ar urma să dezvoltăm, mai mult decît putem în acest moment, zona de conservare pentru specii de plante cu un statut special şi mă refer la specii foarte rare de plante care provin din diferite regiuni ale României sau ale globului”, a menţionat prof. univ. dr. Cătălin Tănase.
Arnica, viitorul în medicină
Colecţiile de plante sînt structurate pe secţiuni, reprezentate prin panouri care arată atît flora, dar şi fauna existentă pe fiecare porţiune. În prezent, se doreşte ca studenții să iniţieze proiecte pentru a participa mai departe cu ele la diferite concursuri, atît în ţară, cît şi în străinătate. „Au fost proiecte cîştigate chiar de studenţi pentru realizarea unor scorburi artificiale pentru lilieci. Noi dorim să participăm, urmărim apelurile, iar în momentul în care sînt anunţate şi sîntem eligibili, participăm”, a adăugat directorul.
Acesta a mai afirmat că în secţiunea de cercetare se lucrează, în prezent, la un proiect care vizează o specie de plantă medicinală care se numește arnică și care este considerată o specie foarte valoroasă din punct de vedere fitoterapeutic.
Specialiştii de la Grădina Botanică doresc să identifice zonele din Carpaţii Orientali unde poate fi găsită această specie. Arnica a fost adusă şi cultivată deja în Grădină, iar următorul pas este, pe de-o parte, înmulţirea prin metode tradiţionale, iar pe de altă parte prin metode moderne, aceştia încercînd să îmbine culturile de celule şi ţesuturi obţinute in vitro, pentru ca pe viitor să poată fi înmulţită în cantităţi mari şi folosită ca tratament pentru diferite boli.
Adaugă un comentariu