Mierea și prețul borcanului

Lunea trecută a avut loc Gala Tinerilor Scriitori, iar premiul „Tînărul scriitor al anu­lui 2017” i-a revenit lui Tudor Ganea pentru „Miere” și-a fost un premiu cîștigat pe bu­nă dreptate. O carte cu o asemenea struc­tură și o proză atît de complexă rar am citit în ultima vreme și mare mi-a fost mirarea s-o descopăr chiar semnată de unul dintre scri­itorii tineri ai României. Ce te face complet năuc, dacă ai să te apuci să citești „Miere”, e contrastul aproape flagrant dintre cursivi­tatea frazelor și conținutul lor. Dacă exprimarea lui Tudor Ganea e facilă, sinceră, pli­nă de cuvinte din popor, arhaisme și regio­na­lisme, ideile lui întrec orice limită pe care așteptările tale ar putea-o avea. Mai mult un scenariu absurd de film, decît o proză di­vi­za­tă în două părți, cartea lui Tudor Ganea este una dintre aparițiile ultimilor ani pe care chiar n-ar trebui s-o ratezi.

Cele două părți ale cărții, „Afară” și „Înă­untru”, sînt spații ce delimitează lucrurile care se petrec în viața lui Radu în afara satu­lui Mireni și, mai apoi, în interiorul său. Fe­lul în care ajungi să descoperi în Radu un autor te face să te întrebi unde anume a sim­țit Tudor Ganea că i se întretaie caracteristicile cu cele ale tînărului și cu ce anume poa­te fi comparat, din biografia sa, faptul că via­ța lui Radu depinde numai de un singur lucru – care este și laitmotivul întregii lucrări – mierea. Stelu, un alt personaj im­por­tant al cărții, pare că se identifică pe alo­curi cu cititorul, iar viața sa care oscilează dintr-o extremă într-alta, în funcție de condeiul lui Radu, se aseamănă cu ceea ce faci tu, atunci cînd îl citești pe Ganea. Com­pa­ra­țiile ar putea să ți se pară deplasate însă în fața unei astfel de creativități, pe care n-ai fi bănuit-o, interpretările pot să-ncerce să fie pe măsură.

Un alt lucru care face cartea lui Ganea una care să-și merite locul în topul personal este chiar faptul că autorul nu se ascunde deloc. Te lovești, în capitolele lui, de nu­me­roa­se pasaje descriptive în care poți identifica nenumărate soiuri de elemente arhitecturale, care trădează cealaltă mare pasiu­ne a scriitorului și meseria. Suprana­tu­ra­lul, lejeritatea scrierii, structura și, peste toate, detaliile, a căror importanță o vei aprecia nu­mai cînd vei săvîrși cititul – toate fac „Mie­rea” lui Tudor Ganea una dintre cele mai dulci din borcanele scriitorilor contem­porani, care de data asta nu s-au spart, într-o hărmălaie, ci-au fost cumpărate la un preț cu care, în sfîrșit, piața literară românească se poate mîndri.