Monumentul absolventului necunoscut
Pastila de după 1 iunie 2009 Niciun comentariu la Monumentul absolventului necunoscut 1Ne-am împiedicat de vreo cîteva ori, ne-am julit genunchii și apoi ne-am ridicat. Pe drumul ăsta care ni s-a părut de jos o cărare cît o excursie am întîlnit și balauri, și domnițe mofturoase. Cînd ni s-a ridicat ceața copilăroasă de pe ochi, însă s-au transformat cu toții în oameni cu zîmbet trist. Colegi, profesori, cursuri de la care am chiulit, cafele pe care nu le-am băut cu prietenii și țigări pe care le-am fumat cu prea mult nesaț – toate au ieșit la iveală în luminiș. Ajunsesem la marginea pădurii.
Adaugă un comentariu