Centenarul unui popor deja obosit

Anul 2018 reprezintă aniversarea a 100 de ani de la formarea României Mari, iar pentru a celebra, pe tot parcursul anului au fost organizate tot felul de evenimente sub egida „România 100”. Tot din Centenar fac parte însă și deciziile guvernamentale luate în 2018, protestele celor care vor să „înfrunte sistemul”, cît și victoriile sau înfrîngerile sportivilor care ne-au reprezentat țara în diverse competiții

Politic

Atunci cînd prim-ministrul Mihai Tudose și-a anunțat demisia pe 15 ianuarie, la finalul ședinței Comitetului Executiv Național al PSD, după ce rezistase doar șase luni jumătate în această funcție, nimeni nu părea a fi surprins căci românii mai trecuseră prin asta și cu un an în urmă atunci cînd Sorin Grindeanu renunțase la același post după nici jumătate de an de guvernare. Faptul că Tudose refuzase să-și găsească un interimar nu a făcut decît să agraveze situația, lăsîndu-l pe președintele Klaus Iohannis în imposibilitatea de a refuza următoarea propunere PSD pentru funcția de prim-ministru, motiv pentru care, două zile mai târziu, pe 17 ianuarie, acesta o desemna pe Vasilica-Viorica Dăncilă care urma să fie prima femeie prim-ministru a României.

Însă nu aceste decizii i-au făcut pe români să protesteze în repetate rînduri, ci încercarea ministrului Tudorel Toader de a modifica legile justiției. Chiar și în anul Centenarului, la 100 de ani după ce românii și-au văzut visul împlinit, reușind să unească toate regiunile sub numele de România Mare, aceștia au fost nevoiți să lupte pentru alte drepturi și să iasă în stradă pentru a-și manifesta nemulțumirile. 2018 a fost anul în care, în încercarea de a atrage atenția asupra neajunsurilor întregii națiuni, s-au organizat mitinguri și proteste, cel mai mare dintre ele fiind cel din 10 august, cînd, după ce unii protestatari au forțat gardurile și au aruncat cu pietre, sticle și alte obiecte către jandarmi, aceștia au intervenit cu spray-uri, gaze lacrimogene și tunuri de apă. La cîteva săptămîni de la eveniment, Parchetul Militar s-a autosesizat și a deschis dosar penal privind intervenția jandarmilor la protestele din Piața Victoriei, dar lucrurile nu s-au oprit aici.

Mai mult de 160 de jandarmi au depus plîngeri la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 din Capitală, susținînd că au fost atacați sau supuși la acte de violență morală de către protestatarii prezenți în Piața Victoriei pe 10 august, însă numărul plîngerilor depuse de jandarmi a fost depășit de cel al plîngerilor depuse împotriva lor. Mai mult de 700 de persoane susțin că au fost agresate pe nedrept și că au suferit după ce au fost folosite gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a fi reduși la tăcere.

Referendumul constituțional pentru redefinirea căsătoriei ca fiind doar între „un bărbat și o femeie” a fost un alt important eveniment desfășurat în anul Centenarului, inițiat de „Coaliția pentru familie”. Pe 6 și 7 octombrie românii au fost îndemnați să iasă la vot însă majoritatea oamenilor au refuzat să participe la ceea ce ei au numit „referendumul urii”, susținînd că „dragostea nu se votează”. Din acest motiv prezența la vot a fost de 21,1%, sub pragul de 30% necesar pentru validare.

Pentru promovarea acestui eveniment au fost trecute cu vederea cîteva lucruri, încălcîndu-se ori modificîndu-se legi doar pentru a se putea face propagandă. De exemplu, Consiliul Naţional al a modificat, cu trei zile înainte de procesul de consultare, regulile de desfăşurare a acestei campanii, fiind eliminată interdicţia de a transmite „îndemnuri de a vota sau de a nu vota” în timpul celor două zile destinate votului. Anterior, era interzisă campania electorală exprimată atît prin îndemnul de a vota prin DA sau NU, cît şi prin îndemnul de a vota sau de a nu vota, începând cu 24 de ore înainte de ziua votului.

Pe lîngă toate aceste manifestări cu care românii s-au obișnuit deja, pentru a marca totuși împlinirea a 100 de ani de la formarea României Mari, Guvernul a emis Ordonanţa de Urgenţă 22, adoptată în 21 martie, care prevedea o serie de măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale privind Centenarul României. Printre acestea se numără aprobarea Ghidului de identitate vizuală a Centenarului României (1918-2018) şi a Primului Război Mondial, precum şi obligarea autorităţilor, instituţiilor publice, şi a instituţiilor din subordinea, coordonarea sau autoritatea acestora, indiferent de modalitatea lor de finanţare, ca pînă la sfârşitul anului 2018 să aplice măsurile de identitate vizuală prevăzute în Ghid. Mai exact este vorba de obligativitatea folosirii pe materialele de comunicare a siglei Centenarului Marii Uniri. Acel „România 100” urma să șteargă sau să acopere orice alt neajuns al țării.

Sportiv

Chiar dacă nu s-a calificat la una dintre competițiile majore ale acestui an, Campionatul Mondial de Fotbal din Rusia, România a participat cu o delegație de 28 de sportivi, cuprinzînd opt probe olimpice, la Jocurile Olimpice de iarnă de la Pyeongchang (Coreea de Sud). Din păcate, sportivii români nu au reușit să se claseze pe primele locuri, astfel încît nu s-au întors acasă cu nicio medalie.

Pe de altă parte, devenit parcă o tradiție de cîțiva ani încoace, ediția din 2018 a Wimbledon a fost urmărită cu mari emoții de către susținătorii Simonei Halep în speranța că anul acesta campioana mondială va reuși să cîștige această competiție. Dezamăgirea a fost că Halep a fost eliminată în setul III, pierzînd în fața Su-Wei Hsieh. Aceasta a fost prima înfrângere după ce a cucerit cel dintâi titlu de Mare Şlem, la Roland Garros. La 40 de ani distanță de victoria Virginiei Ruzici din 1978 la aceeași competiție, Simona Halep reușește să cîștige, așa cum au făcut și Ilie Năstase și Ion Țiriac în 1970, trofeul Roland Garros.

Promițînd că va ieși victorioasă de Ziua Națională a României, echipa națională de handbal feminin a României va începe să joace la Campionatul European din Franța chiar pe 1 decembrie, cînd va avea meciul de debut în fața Cehiei.

Cultural

În anul Centenar, evenimentele culturale deja existente precum festivaluri de muzică, literatură sau chiar expoziții și vernisaje au fost introduse sub cupola sărbătoririi celor 100 de ani de la realizarea României Mari. Totodată, mai mult de 50 de proiecte au fost evaluate de Comitetul Interministerial pentru Centenar, urmînd să fie sponsorizate. De exemplu, doar în București au fost organizate evenimente precum „Ziua Națională a Iei”, „100 de cîntece pentru 100 de ani” și „Femeile care au făcut România Mare”.

În luna martie, Comitetul Interministerial pentru Centenar aprobase doar 43 de astfel proiecte care au urmat a fi finanțate cu aproximativ 15.000.000 lei. Pe lîngă acestea au mai fost eligibile și alte 21 de proiecte care s-au autofinanțat, fiind încadrate tematic în Strategia Aniversării Anului Centenar.

Pînă în decembrie suma proiectelor a crescut și aproape fiecare municipiu al României a realizat cel puțin zece proiecte, monumente sau evenimente pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire. În Iași, de exemplu, primăria a investit peste 400.000 de lei într-un steag care ar trebui să fie cel mai mare din România. Drapelul are șase metri lungime și patru metri lățime și este arborat pe un catarg de 41 de metri.