Nimeni nu rămîne în urmă

Cînd eram mică mă băteam cu copiii din fața blocului și,spre surprinderea tuturor, cîștigam de fiecare dată, în ciuda înalțimii mele mult prea mici pentru vîrsta pe care o aveam. Nimeni nu se aștepta ca fata care „făcea regulile” pe micuța stradă plină de copii să ajungă să fie timidă, tăcută și foarte emotivă; nici măcar ea. Cînd am început să merg la școală am simțit că nu mă pot obișnui în noul mediu, am preferat să stau în ultima bancă de la geam, să nu ies în pauze cu colegii și așa am rămas pînă acum. Nu sînt antisocială, doar că mă simt mai bine să vorbesc doar cu oamenii pe care îi cunosc de mult timp și care au avut puțin de muncă pînă au reușit să mă descopere. Îmi aduc aminte că tata îmi spunea mereu: „să nu te cerți cu nimeni. Fă-te mai proastă decît alții și dă-le lor dreptate”. Cuvintele astea îmi vin mereu în cap cînd cineva se contrazice cu mine, mă ceartă, sau încearcă să demonstreze că nu am dreptate, chiar și atunci cînd am.

Recent, am fost pusă la colț și bineînțeles că în mintea mea răsuna „dă-i dreptate” și asta am făcut chiar dacă știam că nu are. Am plîns cîteva ore bune, pînă cînd „oamenii mei” au aflat că cineva încearca să mă mustreze pentru un lucru minor. Am rămas șocată cînd am văzut ce mobilizare s-a făcut în grupul meu de prieteni și cum au sărit toți să îmi ia apărarea. M-am simțit ca un pui de găină care este apărat de toată poiata atunci cînd pisica începe să dea tîrcoale în căutarea celui mai mic și șchiop puișor. După tot acel episod în minte îmi răsună acum vorbele tatei cu „fă-te proastă” și cele ale prietenilor mei care mi-au spus în repetate rînduri „mi-e ciudă cel mai tare că ai stat și ai plîns atîtea ore”.

Acum încerc să vorbesc de cîte ori pot, însă sfaturile părintești sînt cel mai greu de uitat, chiar dacă nu sînt ele cele mai constructive. După ce am simțit pe pielea mea cum era să fiu mîncată de pisică parcă îmi este și mai frică să ies de sub aripa găinilor, însă am noroc că unele dintre ele mă mai ciupesc și mă trimit să mă împrietenesc și cu puii de curcă și cu cei de rață și chiar mă încurajează să mă bat cu pisica, pentru că pînă la urmă nimeni nu se pune cu o ogradă plină de găini nervoase care sînt gata să își apere puii.

sursa foto: youtube.com