După Smolensk

Cum va evolua politica în Polonia după accidentul de la Smolensk? După ce emoția provocată de accidentul de la Smolensk a început să se disipeze se poate constata că dispariția tragică a lui Lech Kaczynski nu marchează sfîrșitul unei epoci din istoria recentă a Poloniei. Din contră, moartea sa relansează o campania electorală pentru alegerile prezidențiale poloneze care părea să se îndrepte spre o alternativă prezidențială. Iar candidatura fratelui său, fostul prim-ministru Jaroslav Kaczynski, va profita de valul de emotivitate creat de accidentul de lîngă Katyn.

Deși Lech Kaczynski a fost o voce puternică, aproape stridentă, a neoconeservatorismului european, pozițiile sale au fost considerate moderate în raport cu cele exprimate de fratele său Jaroslav. Împreună cu acesta și cu președintele ceh, Vaclav Klaus, Lech Kaczynski a făcut demonstrația că Europa fostă comunistă poate bloca procesul de reformă instituțională al UE. Însă, deși după accident mulți au afirmat contrariul, eurosceptisicmul lui Kaczynski nu era o dovadă a patriotismului polonez, ci rezultatul unei abordări ideologice care se opunea direcției seculare și laice pe care UE o luase încă de la începuturile sale creștin democrate.

Adept al unei Europe minimale, redusă la rolul de piață comună și aliată militar cu Statele Unite dominate de neconservatori, Kaczynski a încercat să schimbe tendințele. Abia după ce Jaroslav a pierdut în 2007 alegerile parlamentare, Polonia nu a mai făcut notă discordantă în marele concert european.

Aparenta solidaritate întru suferință produsă de nefericitul accident aviatic de la Smolensk nu a rezistat, dar nici nu avea cum să reziste diferențelor de viziune politică și ideologică care fracturează profund societatea poloneză. Și cum alături de Lech Kaczynski în accident au murit reprezentați ai întregii elite politice și culturale a țării, dar doar acesta și soția sa au fost înmormîntați la castelul regal Wawel din Cracovia, a apărut și reacția de opoziție la o decizie grăbită luată sub imperiul emoției. Căci în Polonia, dincolo de șocul afectiv provocat de prăbușirea avionului prezidențial la Smolensk și de comparația inevitabilă cu tragedia de acum șapte decenii de la Katin cele două popoare, cel conservator și cel liberal, stau față în față. Iar cele două Polonii nu vor fi ușor de conciliat. Așa că și după Smolensk, conflictul dintre tradiționalismul catolic cu nuanțe antieuropene și liberalismul cultural și laic cu accente proeuropene va continua.

Cristian PÎRVULESCU