Noua republică de la Cotroceni

„Țara, așa cum o știm noi, va deveni o amintire frumoasă. Ne pregătim de dictatură și colaps”, este unul din comentariile care au apărut săptămîna trecută o dată cu readucerea în discuție a proiectului de schimbare a Constituției. Ideea, lansată încă din timpul primului mandat al președintelui Traian Băsescu, a prins din nou contur după ce Parlamentul a votat înființarea Comisiei de revizuire a Legii Fundamentale.

Format din 25 de membrii (a cărui președinție a solicitat-o imperios Partidul Democrat Liberal), grupul va trebui să analizeze proiectele depuse, urmînd a veni în fața parlamentarilor cu „noua față a României”. Cu titlul „Guvernul Boc îi securizează lui Băsescu finalul de mandat”, cotidianul Evenimentul Zilei scrie de imunitatea de care se va bucura ocupantul fotoliului de la Palatul Victoria. „Dincolo de introducerea avizului obligatoriu al Curții Constituționale, proiectul prevede că, odată suspendat președintele, interimarul nu are nici o pîrghie pentru a schimba raporturile de putere stabilite de șeful statului”, (Evenimentul Zilei, 22 aprilie).

Mai mult, fostul premier Adrian Năstase vede noua inițiativă a Guvernului ca pe „un act jignitor, umilitor” (Hotnews, 21 aprilie), menționînd în continuare că „felul în care a acționat Guvernul arată un dispreț profund pentru statul de drept. Este un act jignitor, o procedură inadmisibilă”.

Senatul și Camera Deputaților se vor uni într-o singură formațiune, numită Cameră Reprezentanților, cu un număr de maximum 300 de parlamentari. Mai mult, premierul Emil Boc a spus pentru Mediafax că proiectul legislativ vine în completarea Referendumului de anul trecut. „Întrebat dacă liderul UDMR, vicepremierul Marko Bela, a fost de acord cu acest proiect de revizuire, prim-ministrul a arătat că decizia proiectului este a Guvernului, adăugînd că cei din Uniune au «unele nuanțe», dar în Parlament se va tranșa situația” (Mediafax, 22 aprilie).

Cu alte cuvinte, „nuanțele” din viziunea bozgorilor nu reprezintă nimic altceva decît un mare dezacord față de acest proiect. Marko Bela se opune cu desăvîrșire, spunînd că „un sistem unicameral este la fel de democratic ca și un sistem bicameral, însă într-o țară mare precum România este nevoie și de un Senat, în care județele să fie reprezentate”. (Cotidianul, 24 aprilie)

Pînă cînd se vor încheia dezbaterile din cadrul Comisiei și pînă ce va fi aprobată, va trece ceva vreme, iar dacă tot se vorbește de instaurarea unui regim dictatorial, să ne bucurăm acum, cît mai avem timp, de democrație.

George GURESCU