Pe cine omoară prea multă școală
Opinia de la centru 12 mai 2010 Niciun comentariu la Pe cine omoară prea multă școală 0Cînd auzi cuvîntul grevă mai des decît reformă, e clar că ceva scîrțîie în educația românească. Dar cînd auzi cuvîntul reformă și apoi o tăcere adîncă, e semnul unui dezastru. Cele două vorbe se împletesc într-un război infinit din care, ca niște pumni ce lovesc fața profesorimii din toată țara, mai răsar pe alocuri acuzele „vreți doar salarii”, „nu vă gîndiți la binele elevilor”, la un loc cu un etern „aveți răbdare”.
Toate ne dau imaginea corectă a unui sistem care pînă acum scoate fie repetenți la testele PISA, fie copiatori mai buni decît xeroxurile. Paradoxal, la examenele naționale, un procent merituos de 20% dintre elevi se lăfăie între 9 și 10. Ținem capul sus că mai avem olimpici internaționali la toate materiile și că primele universități din Statele Unite stau bine în clasamentele internaționale și pentru că în condică scriu zilnic destui profesori români, cărora însă de mult nu le mai trece prin cap să se întoarcă în țară.
O altă masă deloc neglijabilă este cea a studenților de la facultățile românești care au spart toate site-urile posibile ale guvernelor americane și despre care se spune, cu iz de poveste, că ar fi fost înghițiți de serviciile secrete. Legendă sau adevăr, încrîncenarea cu care se discută despre educație duce la găsirea unor argumente extreme.
De exemplu, ca să arate că nu e așa de ușor să faci față unor clase suprapopulate de elevi, cînd bate vîntul prin buzunare, chiar dacă ai vacanță trei luni pe an, sindicaliștii din Mehedinți au „săpat” prin dosare și spun că au găsit un cifră primejdioasă: aproape 50 de cadre didactice au murit în ultimii doi ani, și nu din accidente. Nu e același lucru ca munca pe șantier, dar ei vor să arate, ca într-un experiment rapid, demn de Discovery. Doar că la fel de „toxică” e și munca intelectuală.
În tot acest timp în care educația și cercetarea din țările dezvoltate primesc o felie serioasă din PIB, noi ne facem că nu vedem că o bună bucată din durata anului școlar a fost consumată de greve și gripă porcină, de concediile fără plată ale profesorilor și mica gîlceavă din studiourile TV.
Pentru toți cei cărora le place să pălăvrăgească în continuare despre educație mai este încă vreme să se discute despre găurile negre din buget, nu despre materia cenușie.
Andreea ARCHIP
Adaugă un comentariu