Primul pas al lui nea Mitică

Americanii l-au avut pe Arm­strong, rușii pe Laika și pe Ga­ga­rin, iar românii l-ar avea pe nea Miti­că. Fi­ecare țară care și-a trimis oa­me­nii (și cîinii) în spațiu a avut grijă ca aceștia să rămînă și în istorie, fie prin vorbele memorabile pe care le-au zis, fie și prin faptul că au fost primii care au pus piciorul pe lună. Ei bine, la noi ar fi nea Mi­tică, românul de 40-45 de ani, care se uită seara, cînd adoar­me ne­vasta, la OTV și, cîndva, a avut car­net la CEC cu speranța că-și va lu­a o Dacie.

Și spun asta pentru că el a a­juns să fie cel mai credibil personaj în a­cest moment, iar vorbele lui au, pare-mi-se, mai multă greutate. Și, în a­­celași timp, ar re­pre­zenta și nivelul la care ne aflăm noi, comparativ cu res­tul navetelor spa­țiale. La televizor și veți vedea că și analiștii, co­men­­tatorii și alți res­pon­sabili ai so­cie­tății civile seamănă atît de bine cu a­ceste personaje de la fie­ca­re casă a scă­rii din România.

Dacă l-am trimite pe nea Mitică, nu am mai avea probleme cu vi­i­toa­re­le teorii conspiraționiste, nu am mai spune că vine din partea nu știu că­­rei formațiuni politice.

Trebuie să fim sinceri cu noi în­și­ne, să nu visăm la caii verzi de pe cer și să ne uităm mai cu atenție la a­cest personaj. Pînă cînd nu vom reuși să trecem peste acest portret co­lectiv al țării  noastre, să îi dăm mă­car o că­ma­șă în loc de acel maieu alb, pătat cu muștar pe alocuri, nu avem de ce să ne gîndim la stele de deasupra noa­stră. Dar, la urma urmei, avem un pre­cedent, numai uitați-vă la sălile de sport moderninzate din sate, unde nici nu exista apă curentă.

George GURESCU