Comuniștii din Chisinau aruncă „boamba”

La cîteva săptămîni distanță de re­luarea marii bătălii de la urne, co­muniștii de la Chișinău au dat iar dru­mul la televizoare. Ce-i drept, cu mai puține butoane la îndemînă de­cît acum vreun an și jumătate, dar cu un avînt demn de o cauză mai bună, au lansat pe piață un filmuleț-minune.

Să-i spunem documentar, să-i spu­nem reportaj, în orice caz ar fi nimerite niște ghilimele aici. Reporterii agen­ției „Omega”, proprietatea unui de­pu­tat comunist, au mers într-unul dintre satele care au suferit de pe urma inundațiilor din vară și au băgat mi­cro­fonul prin gard, să afle ce cred oamenii, ce i-a lovit așa rău. Prin­ci­pa­la întrebare a fost, se pare: „Nu-i așa că s-a auzit o bubuitură înainte să vină apele?”. Prilej pentru doamna Paras­covia Drugă, o bătrînă de 76 de ani, să spună că s-a auzit ceva, ca „o boam­bă”.

Negreșit, bubuitura auzită de doam­na Parascovia Drugă e semnul că autoritățile moldovenești au de­cis să rupă digurile din dreptul mai multor localități, ca Prutul să nu se ducă umflat peste Galați, să-l scufun­de. Teoria trădării e aproape gata: mai trebuie doar tăiate cîteva declarații, in­trodus un comentariu despre ajutoarele cu care a venit România du­pă ce nenorocirea s-a petrecut, apoi merg presărate pe deasupra niște cifre oa­re­care. Avem imediat un ditamai scan­dalul, o adevărată „boambă” de presă bună de zguduit fragila putere instalată la Chișinău: „Guvernul con­dus de Vlad Filat și-a trădat ce­tă­țe­nii, întru binele României”. Acuzația a fost formulată și prin vocea fostului președinte Voronin. „Eu în­că sînt în căutarea răspunsurilor”, spunea liderul Partidului Comuniștilor.

N-a fost greu pentru ziarele opo­ziției să demonteze, bucată cu bu­ca­tă, această mirifică teorie a conspi­ra­ției. Pur și simplu, reporterii ziarului „Timpul” au mers în satul cu pri­cina, au vorbit cu „eroii” materialului, iar oamenii au spus că le-au fost sucite vorbele. Apoi, autoritățile au ex­plicat că nu poate fi vorba decît de o aberație oarecare, atîta vreme cît Galațiul se află cu 18 kilometri mai sus de gura de vărsare a Pru­tu­lui în Dunăre și nu putea fi salvat nici prin­tr-un astfel de gest de „bună­vo­in­ță”.

E greu de crezut însă că liderii co­muniști sînt preocupați de asemenea detalii. Nici nu cred că și-au propus să convingă vreun votant al Alian­ței pentru Integrare Europeană, ci nu­mai să-i țină captivi pe cei dispuși încă să pună ștampila pe seceră și ciocan. E un laț pe care l-au aruncat și anul tre­cut înspre populație: „Să ne apă­răm Patria!”, urlau ei, de pe afișe și de pe fluturași roșii. Și atunci, Româ­­nia era balaurul. Rămîne de văzut cîți basarabeni vor mai rămîne acum prinși înăuntru, paralizați de frică.

Vlad ODOBESCU