Viitorii profesori sînt crescuți în vecini
Honoris fără Causa 15 martie 2011 Niciun comentariu la Viitorii profesori sînt crescuți în vecini 17Universitățile din Iași s-au împiedicat din nou de Legea Educației Naționale (LEN). De data aceasta s-au trezit nevoite să închidă Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD), să-și reevalueze programele de master și să comaseze pregătirea pedagogică într-un program didactic de doi ani de zile, obligatoriu pentru cei care vor să devină profesori. Și dacă asta nu ar fi de ajuns, unele dintre ele nu sînt nici măcar sigure că pot face astfel de programe, așteptînd în banca lor, ca la școală, inspecția agențiilor de evaluare a calității. Pentru că, aparent, în prevederile LEN, cuvintele „obligat să faci” apar la fel de des ca acolo.
Conform articolului 154 din Legea Educației Naționale (LEN), se anulează structurile de mastere existente pînă acum și, începînd cu anul universitar următor, acestea trebuie să fie organizate în trei categorii: profesionale, de cercetare și didactice. Deși fiecare dintre ele aduc, în sine, un element de noutate și, implicit, de dificultate în aplicare, masteratul de tip didactic schimbă complet procesul de formare profesională a viitoarelor cadre didactice. Pînă în prezent, acestea erau instruite în două module, apărute în structura anului ca materii facultative și complementare, care se desfășurau în paralel cu studiile de licență și cu cele de masterat. Totodată, cele două niveluri se puteau face și comasat, într-un singur an de studiu. Acum, un student care va dori să predea, conform prevederilor LEN, va trebui să facă un program de master didactic de doi ani de zile, în care, va învăța toate noțiunile psiho-pedagogie pe care le-ar fi studiat pe parcursul celor două module organizate pînă acum.
Problemele pe care le ridică această modificare se referă atît la numărul de ani pe care trebuie să îl petreacă un student pe băncile universităților, cît și la dreptul acestora din urmă, oferit de minister, de a organiza acest tip de mastere.
Nelămuriri foarte clare
Din ceea ce stipulează legea se înțelege faptul că un student care dorește să devină profesor va trebui să urmeze, la un moment dat, după absolvirea ciclului de licență, un masterat didactic. Însă, nu se precizează nicăieri posibilitatea viitoarelor cadre didactice de a urma și mastere profesionale, pentru a se specializa în domeniile în care vor urma să țină ore. „Legea este foarte eliptică și confuză din punctul acesta de vedere. În momentul în care termină licența studentul are de ales între masterul profesional și masterul didactic. Este o mare dilemă într-adevăr. Dacă studentul va decide că vrea să vină în învățămînt el va face masterul didactic forțat, ca să zic așa. Poate că el, săracul, voia să urmeze și un master profesional, ca să cunoască mai multă fizică, dacă tot o va preda. Noi nu știm la ora actuală dacă studentul poate să facă două mastere simultan, dacă unul va fi plătit și unul va fi bugetat”, a declarat prof. univ. dr. Constantin Cucoș, director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) al Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași.
Problema suprapunerii celor două tipuri de mastere, didactic și profesional, este însă limpede pentru reprezentanții Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS), fiind pusă la nivelul micii înțelegeri dintre universități și studenți. Prof. univ. dr. Ioan Ciucă, directorul Direcției de Programe Universitare de la Direcția Generală de Învațămînt Superior și Cercetare Științifică aparținînd MECTS, accentuează importanța pe care ar avea-o organizarea masterului în sine: „depinde cum este organizat procesul de master. Adică universitatea ar trebui să aibă înțelegeri și să îl facă un program un pic aparte față de celelalte mastere ca să poată oamenii să urmeze două programe de master în același timp. Asta nu depinde de noi, depinde de solicitarea studenților și înțelegerea cu universitățile, astfel încît să se gîndească, totuși, că e posibil ca ele sa meargă în paralel”. Spusele acestuia sînt contrazise însă de către alineatul c) al articolului 154, din LEN, care precizează faptul că masterul didactic este „organizat exclusiv la forma de învățămînt cu frecvență”. Așadar, cei care vor dori să devină profesori și, prin urmare, să desfășoare în paralel două programe de master, ar fi obligați ca să-l urmeze pe cel profesional la modulul fără frecvență.
Problema este văzută la fel și de reprezentanți ai universităților ieșene. „Dacă faci doar trei ani licență și vrei să predai în învățămînt, trebuie să ai masterul didactic. Dacă dorești să predai la liceu, probabil va apărea o precizare: trebuie să faci licența trei ani, un master profesional de doi ani și un master didactic. Părerea mea este că va fi imposibil de făcut în paralel, pentru că cel didactic este obligatoriu cu frecvență. Doar dacă cel profesional e la fără frecvență, ar putea fi făcut în paralel”, a declarat prof. univ. dr. Gheorghe Iacob, prorector pe probleme masterate și doctorat la UAIC.
Finanțare pentru toți și nici unul
În ceea ce privește finanțarea, există o mare probabilitate ca studenții care vor dori să ajungă profesori să trebuiască să-și plătească din propriul buzunar unul dintre mastere, fie cel didactic, fie cel profesional. Mai mult decît atît, legea lasă de înțeles că studenții, care vor urma cel de-al doilea ciclu de învățămînt universitar pe profilul didactic, să primească din partea statului o anumită bursă care să fie echivalentă cu salariul net al unui profesor debutant. Din nou însă, nu se precizează dacă vor primi toți studenții sau dacă aceste remunerații se vor acorda și în timpul anului obligatoriu de practică, ce se va desfășura la finalul masterului. „Trebuie făcut din cariera didactică o profesie nobilă. Și atunci sigur că statul trebuie să aloce banii stipulați prin lege pentru că degeaba dorim să ne aliniem la nivelul european, dacă nu asigurăm baza necesară. În lege spune că studenții pot beneficia de bursă de studiu, deci pot, dar nu înseamnă că e musai. Și nu pentru toți. Spune de burse, dar nu spune dacă va fi bugetat, masterul. Pînă la ora actuală însă ministerul ar fi trebui să dea un răspuns”, a declarat conf. univ. dr. Mihai Stanciu, director DPPD la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (USAMV) din Iași.
De partea celălaltă, prof. univ. dr. Gheorghe Iacob susține faptul că, totuși, există o posibilitate ca aceste mastere să fie finanțate de către stat. „Din cîte am înțeles eu, vor fi locuri bugetate, iar persoana care urmează un master didactic va avea garanția că va ocupa un post în învățămînt. Numărul de locuri de acolo va fi egal cu numărul de posturi din învățămînt”. Situația se complică în cazul celor care vor să predea în învățămîntul superior, a căror intrare pe post este condiționată de absolvirea masterului didactic dar nu există posturile necesare pentru a preda. Acestea sînt scoase periodic la concurs de către universități cu acordul MECTS. Însă comasarea studiilor în cadrul unui singur modul de doi ani de zile, urmat după studiile de licență, pune studenții în situația de a alege să devină profesori fără a-și da seama cît de potriviți sînt pentru această meserie. „Noi gîndeam chiar că trebuia nivelul 1 asta să rămînă la licență. Mie mi se pare și o educație timpurie și o sensibilizare pentru cariera didactică și studentul vedea, «am înclinație, n-am înclinație, îmi place sau nu». Și pentru universitățile tehnice, cursurile astea pe timpul licenței erau și un pic de educație mai generală, pe care studenții din toamnă o vor pierde. Nu neapărat să facă strict carieră didactică. Nu vor beneficia de o pregătire umanistă cît de cît”, a adăugat conf. univ. dr. Mihai Stanciu.
Evaluări cu surprize
Un fapt care a stîrnit discuții în rîndul universităților ieșene este acela că LEN nu stipulează cine poate organiza aceste tipuri de mastere. Se menționează faptul că instituțiile de învățămînt superior care vor dori să organizeze astfel de programe vor trebui să primească acreditare pentru ele, în urma unei analize realizate de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățămîntul Superior (ARACIS) sau de către o altă agenție internațională de același profil. Problema universităților se leagă de faptul că, în lege, se precizează că studenții care urmează masterul didactic vor primi diplomă pe specializarea pe care au terminat licența. Ori, dacă nu vor primi acreditare, specializări nișate pe profilul universității vor rămîne neacreditate, fiindcă instituțiile de învățămînt superior care vor organiza aceste mastere pe profil didactic nu vor avea profesori ca să acopere toate domeniile. „Pentru cazul absolvenților de la Politehnică, domeniul de licență e ingineresc, iar partea didactică a masteratului respectiv este din științele didactice. Noi am făcut o solicitare la minister să cuprindă în metodologie posibilitatea de a face aceste mastere la politehnici. Acum nu spune cine organizează, dar n-au cum să facă universitățile umaniste, cum este „Cuza” spre exemplu, masterate în mecanică sau electrică sau automatică”, a declarat prof. univ. dr. ing. Mircea Gușă, prorector pe activitate didactică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”(UTI) din Iași.
Iar ministerul încă nu a încercat să clarifice situația. Nu oprește nimeni universitățile să depună cereri de acreditare pentru programele de masterat, dar asta nu înseamnă că le vor fi și aprobate de către ARACIS sau de către instituția evaluatoare. „Toate universitățile care vor fi în stare să susțină și să treacă prin comisia ARACIS, să demonstreze că au capacitatea să facă acest master. Nu este obligatoriu. ARACIS-ul va decide, ei vor analiza și vor spune că universitatea X poate să faca programul de master didactic. Lucurile sînt clare, nu inventăm apa caldă și mersul pe jos acuma”, a menționat prof. univ. dr. Ioan Ciucă. În interiorul acestor agenții de evaluare a calității învățămîntului, există o secțiune care tratează separat, la nivelul întregii universități, problema DPPD. Acestea au fost, în ultimii ani, reacreditate și au primit aviz de funcționare pentru cinci ani de zile, ca acum să aștepte evaluarea ARACIS, și să fie desființate prin lege. „Legea nu definește clar cine va organiza aceste mastere. Ori, ei au desființat DPPD prin lege. Noi am fost reacreditați primii din Iași și functionăm legal, era valabil cinci ani de zile, dar de anul universitar următor avem voie să organizăm numai nivelul 2 (n.r. care trebuie urmat pentru a putea preda în sistemul universitar). Pentru masterat didactic trebuie sa depundem dosar distinct. Și acolo s-ar putea să fie niște probleme care nu se spun”, a adăugat conf. univ. dr. Mihai Stanciu.
La comasare, înainte
Puse în situația de a sta una împotriva celeilalte, una dintre soluțiile viabile pentru universitățile ieșene este de a colabora. Dacă nu vor primi de la minister aprobarea pentru a organiza aceste mastere individual, universitățile cu profil tehnic sau agronomic vor putea realiza consorții pentru a propune spre acreditare propriile programe de mastere didactice. „Teoretic este posibil ca partea didactică să fie preluată de «Cuza». Atunci, ei își vor asigura oameni pe didactica specialității de la facultățile de profil. Eu mă gîndesc că, la fel de bine, Agronomia cu Universitatea Tehnică vor putea să realizeze un consorțiu și să propună un program de studiu comun, pe partea tehnică. Și am putea sa ne acredităm noi ca master didactic comun pe zona tehnică”, a conchis directorul DPPD de la USAMV.
Pînă la comasare însă, universitățile vor fi nevoite să le explice studenților de ce trebuie să urmeze patru ani de master pentru a putea preda în universități, în condițiile în care eliberarea de posturi se face după cum bate vîntul dinspre minister. Cît despre banii cu care vor plăti cel puțin un program de studii, studenții vor trebui să-i pună deoparte de pe acum, renunțînd la luxul transportului public în comun.
Cătălin HOPULELE
Adaugă un comentariu