Să nu uităm ce-a zis Blaga
Cap în cap 17 mai 2011 Niciun comentariu la Să nu uităm ce-a zis Blaga 0Pedeliștii și-au ales foarte complicat președintele. Pentru că nu au pus ștampila pe un candidat. Au pus ștampila pe un calcul, pe un scenariu. L-au votat pe Boc și oamenii fideli lui, dar și aceia care vor să-l vadă plecat de la Guvern cît mai repede.
Au votat pentru Blaga și „trădători” (Sebastian Lăzăroiu povestea puțin înainte de alegeri despre oameni din echipa lui care au trădat sau erau pe punctul să trădeze grav în perioada prezidențialelor), dar și oameni care voiau mînă ceva mai autoritară în PDL. De Toader Paleologu ce să mai vorbim: el e omul repaos, creat anume să destindă frunțile alegătorilor încordați.
Blaga nu putea decît să piardă. Pentru că mulți care nu-l mai doreau pe Boc, l-au votat tot pe Boc. Angoasa principală pare să fi devenit în partid „cum îl scoatem pe Emil Boc de la guvernare”. Oamenii apropiați lui Traian Băsescu l-au susținut frenetic după ce au cerut de mai multe ori schimbarea lui de la guvern (Elena Udrea e cel mai cunoscut caz). Așadar, Vasile Blaga nu avea cum să cîștige niște alegeri ca astea.
Era condamnat să piardă și pentru că nu reprezenta o alternativă, ci o întoarcerea la fermitatea de altădată – nu avea imagine de „Ponta”.
S-a întîmplat important. Am auzit soldați disciplinați și puternici, după ani și ani de disciplină și tăcere, criticînd situația dintr-un partid monolit. Blaga, Frunzăverde au forță cînd critică, adună mesajul de jos în sus și lovesc greu. Nu sînt din categoria ușoară a atacului cu susținere de la Cotroceni, cum era cazul grupului Macovei-Preda. Blaga a lovit simplu și pe înțelesul tuturor într-un discurs care ar trebui să pună tot partidul respectiv pe gînduri. „Nu mai facem politică”, acesta a fost sloganul extrem de bine plasat. Imperativul lui Blaga: mutarea influenței din Cotroceni, din nou în sediul central al partidului, de pe străduța Modrogan.
Mai important: s-a văzut felul politizării funcțiilor, numirilor. Vasile Blaga s-a plîns că nu a avut nici măcar el acces la distribuirea politică a funcțiilor. Deci nu avem consistență nici măcar în ce se numește de obicei „numire politică”. Blaga a ștampilat-o clar: e doar discreționară.
În fine, poate cel mai important moment, acela în care Vasile Blaga a amintit că înainte de alianța pentru guvernare PSD-PDL au existat vreo șase luni de negocieri între cele două partide. Toată isteria anti-pesedistă din alegerile de acum doi ani și ceva mergea de fapt mînă în mînă cu proiectul unei guvernări larg majoritare care avea să fie de fapt o schemă pregătitoare pentru realegerea lui Traian Băsescu. Băsescu nu putea cîștiga alegerile dacă PSD nu intra la guvernare cu un an înainte.
Alegerile din PDL au scos la iveală probleme structurale grave. Votul a fost distorsionat de scenariile debarcării lui Boc de la guvernare. Iar Blaga a fost încă o dată omul de partid sacrificat pentru mimarea democrației interne. „Căprarul” a lăsat însă de data asta cele mai consistente critici la adresa partidului, critici de care nici măcar opoziția nu a fost în stare pînă acum.
Costi ROGOZANU
Adaugă un comentariu