Micile ierarhii răsar din marea clasificare
Honoris fără Causa 10 octombrie 2011 Niciun comentariu la Micile ierarhii răsar din marea clasificare 19Legea Educației Naționale a produs una dintre cele mai mari schimbări în mediul universitar din ultimii ani. Începînd cu anul universitar 2010 – 2011, instituțiile de învățămînt superior au fost împărțite în trei categorii: universități de cercetare avansată și educație, universități de educație și cercetare științifică și universități centrate pe educație. Iar primele efecte s-au observat deja, locurile de doctorat fiind acordate în proporție de 80% celor din prima categorie, iar cele centrate pe educație au primit mai multe locuri pentru a admite candidați la licență. Procesul prin care s-a realizat clasificarea rămîne însă destul de încîlcit, chiar și în ochii conducerilor universităților din Iași. Și chiar dacă nu s-a dorit a fi o ierarhizare, în listele prezentate de minister se regăsesc mici topuri.
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS) a publicat în prima parte a lunii septembrie lista cu universitățile încadrate pe cele trei categorii, conform Legii Educației Naționale. Aceasta clasificare în sine nu este o ierarhizare, fiind în aceeași categorie atît universități generaliste cît și universități axate pe un anumit domeniu de studiu. În cazul instituțiilor de învățămînt superior din Iași, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”(UAIC), Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” și Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” au fost încadrate în prima categorie, universități de cercetare avansată și educație. Alături de acestea se mai regăsesc pe listă încă nouă instituții de învățămînt superior din țară: Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Academia de Studii Economice din București, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Unversitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj Napoca, Universitatea Politehnică din București, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Universitatea „Politehnica” din Timișoara. „Sîntem foarte încîntați de această clasificare și nu cred că s-ar fi putut întîmpla dacă nu ar fi existat eforturile pe care le-au realizat cadrele noastre didactice și mai ales trendul ascendent al ultimilor trei ani, pentru că aceștia au fost hotărîtori pentru această clasificare”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
Celelalte instituții de învățămînt superior din Iași, Universitatea de Arte „George Enescu” și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” au fost încadrate la categoria a doua, ca universități de educație și cercetare științifică.
Indicatorii și indicii unei evaluări
Conform Legii Educației Naționale, deși datele au fost strînse și administrate de către MECTS, prin intermediul unei platforme online, evaluarea propriu-zisă a fost efectuată de către European Association of Universities (Asociația Europeană a Universităților – EAU). Această clasificare își păstrează însă aceleași critici pe care le avea încă din momentul în care a fost anunțată: deși EAU sînt o instituție recunoscută la nivel european, evaluarea a fost făcută după criterii stabilite de către minister.
Mai exact, conform Art. 3 din Metodologia de evaluare în scopul clasificării universităților și ierarhizării programelor de studiu, au existat patru criterii pe baza cărora s-a desfășurat evaluarea: predarea și învățarea, cercetare științifică, relația universității cu mediul extern și capacitatea instituțională. Informațiilor colectate pe aceste patru criterii li s-a atribuit apoi o serie de variabile, pe baza cărora s-au creat indicatori de performanță. Aceștia din urmă sînt de trei tipuri (extensivi, intesivi, intensivi-extensivi) cu ajutorul cărora se pot da valori minime și maxime variabilelor menționate anterior. Spre exemplu, indicatorul extensiv, conform Ordinului de Ministru 5212/2011, privind aprobarea metodologiei de prelucrare a datelor și informațiilor colectate, articolul 4, se calculează ca suma dintre următoarele variabile: „scorul relativ de influență cumulat al lucrărilor publicate în reviste indexate ISI Web of Knowledge de către personalul de predare și de cercetare științifică cu normă de bază/ titular în universitate” și „numărul de cărți publicate la edituri internaționale de către personalul de predare și de cercetare științifică cu normă de bază/titular în universitate”.
Adunînd indicatorul extensiv descris mai sus, cu un indicator intensiv agregat (creat și el din mai mulți indicatori intensivi globali, calculat cu o formulă de calcul specifică) și cu un indicator „care corespunde rezultatului ultimei evaluări a universității realizate de către Agenția Română de Asigurarea Calității în Învățămîntul Superior (ARACIS)”, a rezultat indicele agregat de clasficare, în funcție de care sînt ordonate universitățile. Instituțiile de învățămînt superior au putut fi astfel diferențiate prin comparație directă una față de cealaltă, avînd ca reper indicele agregat de clasificare.
În plus, evaluarea a avut două etape. În primul rînd este vorba despre evaluarea primară, care a constat în analiza datelor și informațiilor trimise la minister de către instituțiile de învățămînt superior. Aceasta va avea loc anual de acum, iar rezultatele ei vor fi valabile pe tot parcursul anului universitar următor evaluării. A doua etapă este evaluarea instituțională care s-a realizat prin vizite ale unor „experți evaluatori” în universități pentru a verifica datele trimise către minister. Aceasta se va desfășura o dată la maximum patru ani de zile, iar rezultatul unei evaluări instituționale este valabil pînă la următoarea de acest gen.
La fel de bune, dar parcă mai performante
În ciuda evaluării realizate de către EUA, liantul instituțiilor de învățămînt superior din Europa, au existat totuși semne de întrebare în legătură cu rezultatul final. S-a pus în discuție prezența sau absența anumitor universități din prima categorie, cît și faptul că numărul instituțiilor de învățămînt superior din prima categorie trebuia să fie inițial de zece, ca apoi să fie mărit la ordinul ministerului la 12. Mai mult decît atît, această clasificare a fost adaptată în multe cercuri sub forma unei ierarhizări, chiar dacă nu la o scară mare, neputînd fi comparate universități cu profil general cu cele care au profil specializat pe un anumit domeniu. „Unii au interpretat-o ca reflectînd și o ierarhizare a instituțiilor. Nu știu dacă a fost într-adevăr o ierarhizare a lor, dar din cîte știu eu mi se pare că cel puțin pentru primele cîteva universități situarea lor în categoria celor de cercetare avansată și educație reflectă și un soi de ierarhie pe baza unui punctaj general. Numai că, daca le luați pe cele 12, situația ar fi următoare, cele trei generaliste, cam așa ar fi fost pe primele trei locuri, apoi ar fi urmat Universitatea Tehnică din Iași. Însă, în clasificarea universităților care a fost dată publicului, ele au fost grupate pe tipuri de instituții de învățămînt superior”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Ișan, rectorul UAIC.
Altfel spus, ierarhizarea este realizată pe univeristățile din același profil aflate într-una dintre cele trei categorii: de cercetare avansată și educație, educație și cercetare științifică sau centrate pe educație. Cei care vor încerca însă să realizeze o ierarhie a întregilor universități dintr-o categorie, „e posibil să rezulte o operațiune aparent stranie, sau, mai bine zis, din categoria de a aduna mere cu pere și de a le compara cu citricele. Oricum, această clasificare nu este odată pentru totdeauna. Unele universități din categoria celor de educație și de educație și cercetare ar putea să acceadă în prima categorie și viceversa. Unele ar putea să se ducă în jos, la celelalte categorii inferioare”, a adăugat prof. univ. dr. Vașile Ișan.
Finanțare după mofturi
Dacă sub forma unui efect imediat după această clasificare s-a observat împărțirea locurilor de la doctorat în proporție de 80% către instituțiile de învățămînt superior din prima categorie valorică, alte consecințe de durată le vom observa la nivelul finanțării în anul universitar care urmează. Atît de deblocarea proiectelor europene cît și de finanțări din partea MECTS vor beneficia cu precădere universitățile din categoria celor de cercetare avansată și educație. O modalitate pentru a beneficia de stimulare financiară din partea ministerului este comasarea mai multor universități sub umbrela aceleași instituții. Problema este că o posibilă fuziune între două sau mai multe universități nu le va mai plasa pe acestea în aceleași categorii precum cele stabilite la începutul lunii septembrie de minister. Prin urmare, deși ar fi stimulate financiar să facă pasul comasării, universitățile ar putea pierde finanțarea preferențială categoriei „cercetare avansată și educație”, în cazul în care una dintre membrele consorțiului nu face parte din categoria respectivă. „Efectele s-ar putea sesiza în planul finanțării în primul rînd la finanțarea de bază, a finanțării activității didactice, sau prin accesul la surse de finanțare diferite. Există în lege spre exemplu mențiunea că universitățile vor putea accede și la un fond de dezvoltare instituțională și de dezvoltare suplimentară și în functie de categoria de unversitate accesul va fi condiționat”, a conchis rectorul UAIC.
Dincolo de viitoarele avantaje pe care le-ar putea aduce din punct de vedere financiar această clasificare pentru universitățile din prima categorie valorică, se observă faptul că pe tot parcursul promovării ei, ministerul s-a adresat cu precădere mediul academic. Studenții vor fi alții peste patru ani, cînd va fi făcută o nouă evaluare instituțională. La fel și absolvenții. Iar ca efectele acestei clasificări să se remarce, trebuie să sperăm că pînă atunci vom avea în comun măcar aceeași lege a educației.
Cătălin HOPULELE
Adaugă un comentariu