Dileme morale în imperiul amoralității

A fost probabil cea mai semnifi­ca­tivă știre a anului dar, obsedați de mă­rimea cozonacilor cu care a fost obiș­nuită, Europa a ignorat-o, iar Ame­ri­ca, inconștientă ca de obicei, încă nu a aflat de ea: este vorba de faptul că în marile orașe ale Federației Ruse, în imperiul ce părea perfect controlat de Vladimir Putin, cîteva zeci de mii de oameni au înfruntat trupele bine hră­nite, antrenate și dotate ale puterii de la Kremlin pentru a protesta împotriva unor alegeri pe care nu numai ei, ci și OECD, le consideră dubioase.

Putem accepta că, în ciuda unor posibile frau­de, de care se plîng organizațiile civi­ce și observatorii internaționali, Ru­si­a Unită – formațiunea condusă de Dmi­tri Medvedev dar care-l susține de fapt pe Vladimir Putin, în deplină con­sonanță cu imperativele KGB – FSB – a pierdut mult din popularitate, ne­re­ușind să obțină jumătate plus unu din voturile populației. Probabil că, da­că aceste fraude nu ar fi avut loc, Rusia Unită ar fi obținut un rezultat și mai slab. Concluzia logică și in­e­luc­tabilă este că regimul Putin a în­ce­put să-și piardă sprijinul popular, iar mitul unei autocrații care-și asigură sus­ținerea aruncînd populației sărace și dezorientate, fără prea multă edu­ca­ție civică și cultură democratică, fi­ri­miturile de la ospățul privilegiaților și clientelei lor începe să-și piardă credi­bilitatea.

Ce s-a întîmplat cu rușii care au co­borît de pe Internet în stradă? Ana­li­zele competente întîrzie, poate pentru că sîntem în plină iarnă și motanii grași ai Europei trebuie să se în­căl­zeas­că la gazul rusesc, poate pentru că sînt obsedați de impotențele cuplului Mer­kozy, care se jură că rezolvă criza eu­ro dar nu rezolvă de fapt nimic. Mai avem, se pare, de îndurat multe summit-uri „cruciale” pentru salvarea Eu­ropei. Dintre cunoscătorii univer­sului rusesc actual, unii au scris totuși cîteva impresii despre starea de spirit a populației urbane, care s-a revoltat, și au ajuns la concluzia că principala pri­cină a revoltei este nivelul insupor­tabil la care au ajuns corupția și fă­ră­de­legea în Rusia tristului cuplu Pu­tin – Med­vedev. Toată societatea are de su­ferit din cauza acestui fenomen, pa­­tro­nat de Kremlin, astfel încît pînă și o populație educată să fie pragmatică (a se citi amorală) pentru a supra­vie­țui a început să aibe dileme morale și să se întrebe pînă unde se poate merge cu acest mod de viață și dacă vor să-l lase moș­te­nire copiilor lor. Ceea ce nici Putin, nici antecesorii săi comuniști, nu au luat niciodată în calcul a fost gradul de saturație a populației.

Desigur, regimul are destule re­sur­­se pentru a rezista revoltei cîtorva zeci de mii de citadini. Deja a permis cana­le­lor de televiziune oficiale să re­la­teze despre proteste, deși inițial acestea le ignoraseră complet. Probabil că se pre­gătește o tactică mai subtilă de contra­ca­rare a mișcării de revoltă, dar pu­tem fi siguri că puterea de la Kremlin nu va ceda în punctele esențiale. S-ar putea însă ca nici protestatarii să nu cedeze nici ei cu ușurință și în Rusia să înceapă totuși o nouă eră – chiar dacă restul lumii nu este pregătit pentru ea.

Rodica CULCER