Revoluționarii de Internet

Există de ceva vreme încoace un fenomen foarte bolnăvicios și con­tagios în Internetul mondial, dar mai ales în cel românesc. Site-ul de amuzament 9gag. Să vă explic cum este cu această platformă.

Știți cum copiază Adrian Mi­nune melodii proaste (de la Ri­ha­nna sau autohtonul Maximilian) și le aduce de la nivelul ascul­tă­to­ru­lui de house sau hip hop la ni­ve­lul celui de manele? Așa sînt aici lua­te glume de teapa internautului care nu părăsește casa decît ca să-și plătească abonamentul la RDS și reduse la nivelul puștanului de li­ceu care nu știe să lege două cu­vin­te fără să facă o greșeală de grama­ti­că, dar crede că-i parte din elita țării doar pentru că intră pe site-uri cu fundal negru care se autopro­cla­mă rebele.

Pînă aici, nimic ieșit din co­mun. Pînă la urmă, asta fac și desenele animate: le dau speranțe exagerate unor copii care n-au răbdare să du­că o carte pînă la capăt. Diferența este că desenele animate se termi­nă, dar Internetul nu are capăt. Și cum e rost de scandal în țară, cum apar postări pseudo-revoltate pe astfel de platforme.

Și așa ajung copiii ăștia să se creadă protestatari și revoluționari, pentru că au urcat pe Internet colaje de poze cu oameni sîngerînd la proteste, furate de pe fel de fel de site-uri de ziare și agenții de știri. Îmi și închipui ce discuții există apoi între ei: „Băi, am participat la revo­luția din ianuarie 2012, am primit peste 100 de like-uri la postarea cu moșneagul ăla bătut de jandarmi”.

Și apoi continuă „revoluția” pe Facebook, cu îndemnuri precum „ieșiți în stradă!”, cînd ei își sprijină bărba-n cot și se scarpină-n nas. Îl înjură pe Băsescu și „strigă” „Jos Guvernul!” fără să știe care e dife­ren­ța dintre Senat și Camera De­pu­taților, dintre revoluție și re­vol­tă, dintre reduceri de salarii și mai pu­țini bani de la părinți.

E trist că așa au ajuns să se îm­partă protestatarii la noi: în stradă, studenții restanțieri, care s-au plictisit de seriale și fumat iarbă pe că­min, șomerii care oricum nu se gră­besc să-și caute un job și ultrașii ca­re se bucură că mai au un motiv să se bată cu jandarmii – pe Internet, puștii care psihologic n-au trecut de clasa a X-a (chiar dacă unii au o facultate terminată) și care chiar au impresia că schimbă ceva periindu-și părerile mediocre în statusuri și comentarii agramate.

Se spune că dacă în decembrie ’89 era viscol, Revoluția nu mai avea loc. Acum, dacă pică ’netul, ce faceți? Dați restart la router și ieșiți în stradă zece secunde?

Ioan STOLERU