Jocurile politice din Moldova – un teatru pentru proști

Republica Moldova a devenit sce­­na unui teatru enervant cu patru ac­to­ri: unul ramolit, altul îngîmfat, al trei­­lea țîfnos și narcisist și ultimul frustrat. Duminică s-au împlinit două săp­tă­mîni de la ultimele alegeri parlamen­ta­re anticipate. Puțin peste două săp­tă­mî­ni mai sînt pînă în ziua în care ar tre­bui să aibă loc ședința de constituire a noului Parlament, adică pînă pe 28 de­cembrie. Partidul Democrat, al cărui lider este Marian Lupu, își do­reș­te a­proa­pe isteric, aidoma unui co­pil mof­tu­­­ros, să ajungă șef de stat, stă de două săp­tămîni cu fundul în două luntre: di­mi­­neața se întîlnește cu comunistul Voronin și negociază crea­rea unei coa­liții pro-moscovite, iar sea­ra se în­tîl­­nește cu liderul liberal-democrat Vlad Filat și cu cel liberal Mi­hai Ghim­pu și discută „principii și valori” pen­tru o alianță pro-europeană.

Apoi, la finalul negocierilor, iese în presă, cu o mină jenant de in­te­li­gen­tă și, cu accent românesc, face o de­cla­ra­ție din care, dacă o transcrii mot-a-mot, nu în­țe­legi nimic. La final, face, însă, o pre­­ci­­zare: „Situația ră­mî­ne de 50 la 50”. Adică, PD rămîne des­chis în egală mă­­su­ră pentru o alianță cu co­muniștii și pentru o alianță cu aripa li­beral-democrată. Lupu spune că PD „nu luptă pen­­tru funcții, ci pentru principii și va­lo­ri”, dar, pe de altă parte, afir­mă că „vrea pîrghii prin care să controleze vii­toarea guvernare, inclusiv în ceea ce privește politica ex­ter­nă”.

La mijloc e un joc rusesc menit să țină Moldova în sfera de influență a Kremlinului. Marian Lupu a început să manifeste deschis interes pentru o a­lian­ță cu comuniștii după vizita din 5 de­cembrie la Chișinău a șefului ad­mi­nis­trației prezidențiale de la Moscova, Serghei Narîșkin. Oficialul rus i-a pus pe comunistul Voronin și pe ex-co­mu­­nistul Lupu față în față. Nu se știe ce le-a spus Narîșkin la acea întîlnire celor doi lideri politici moldoveni, dar în aceeași seară Voronin a ajuns la spital. Putem intui că lui Voronin i s-a cerut să mimeze niște negocieri cu PD, ca să întărească pozițiile acestui partid la negocierile cu PLDM și PL. A nu se uita că înainte de alegerile din 28 no­iem­brie, Marian Lupu a fost la Mos­co­va unde a semnat un Acord de co­la­bo­rare cu partidul lui Putin „Edi­nnaya Rossia”. Adică, Voronin, care cu o lună în urmă îl numea pe Lupu „trădător (pentru că a părăsit PCRM-ul – n.r.)”, „alcoolic”, „epileptic”, „doi metri de bulbuci” și „jițel ne­so­verșennoletnii” („vițel în faza de pubertate” – n.r.) – acum trebuia să-i cînte osanale liderului PD. Un pic bîl­bîit, după negocierile de vineri di­mi­nea­ță cu PD, Voronin a ieșit în fața pre­sei și a spus: „Au avut loc niște ne­go­cieri simpatice. Am vorbit despre or­ganigrama viitorului guvern de centru-stînga”.

În realitate, se joacă un teatru de doi bani. Este o formă de șantaj rusesc care îi oferă Partidului Democrat posibilitatea să meargă la negocierile cu PLDM și PL cu următorul mesaj: „Dacă nu ne dați funcțiile pe care ni le do­rim – facem alianță cu comuniștii”. Trucul pare să dea rezultate. Liderul PL, Mihai Ghimpu, pare dispus să-i ce­deze temporar (pînă devine șef de stat) funcția de șef al Legislativului. De facto, se pare că după plecarea lui Narîșkin, Lupu și Voronin nu au mai ne­gociat niciodată nimic, iar la așa-zisele „negocieri” cei doi s-au suportat re­ciproc doar ca să iasă zîmbind îm­pre­ună pe aceeași ușă, lăsîndu-se fil­ma­ți. Ordinul Moscovei trebuie exe­cu­­tat cu sau fără plăcere!

Rusia vrea ca Moldova să-și păstreze statutul de neutralitate

PD nu va face niciodată alianță cu PCRM cel puțin din două motive: o alianță dintre PD și PCRM (57 de man­date de deputat din totalul de 101) ar însemna o guvernare de numai un an, deoarece președintele nu va putea fi ales (pentru aceasta sunt necesare 61 de voturi), iar aceasta va duce la noi alegeri parlamentare anticipate în toamna lui 2011. Exemplul coaliției monstruoase din 2005, cînd deputații Partidului Popular Creștin-De­mo­crat, condus de Iurie Roșca, l-au votat pe Voronin președinte este elocvent acum pentru PD. PD înțelege că cine ajunge în bra­țe­le lui Voronin se mînjește atît de tare în­cît nu mai are nici o șansă să se spele vreodată. La alegerile din 28 noiembrie 2010, partidul lui Roșca a acumulat doar 0,6% din voturi. Or, Marian Lupu se iubește prea mult ca peste un an să dispară din politică. În plus, nici Rusia nu este interesată ca noua sa miză pentru Moldova, PD și Marian Lupu, să dispară. Cel mai probabil, Rusia va juca pe muchie de cuțit în următoarele două săptămîni ca să do­bîn­dească pentru PD, la negocierile cu PLDM și PL, cît mai multe pîrghii prin care să împiedice apropierea Mol­do­­vei de UE și NATO. Rusia vrea ca Moldova să-și păstreze statutul de neutralitate, dar totodată să nu in­sis­te prea mult asupra evacuării trupelor ru­se din Transnistria și să nu abandoneze Comunitatea Statelor Inde­pen­­dente. PD este singura pîrghie a Rusiei de a influența viitoarea gu­ver­na­re din Moldova.

În afară de aceasta PD are și niște „interese locale” pe care încearcă să și le promoveze în paralel cu interesele rusești. Mai exact finanțatorul acestui partid, Vlad Plahotniuk, acum nu­mă­rul 2 în PD, are aceste interese. Se pa­re că partidul rîvnește la șefia cîtorva ins­ti­tuții de forță în cazul viitoarei coaliții de centru-dreapta. Este vorba de func­ția de director al Serviciului de Infor­ma­ții și Securitate, cea de procuror ge­neral, procuror municipal și funcția de director al Centrului Anticorup­ție. încă nu se știe dacă în această listă intră și funcția de ministru de Interne.

Pînă în prezent adevărul despre eve­nimentele din aprilie rămîne neelucidat

Dar de ce ar avea nevoie fi­nan­ța­to­rul PD să controleze aceste funcții? Nu știm, dar presa de la Chișinău a scris că ex-ministru adjunct de Interne, Valentin Zubik, care în timpul pro­tes­te­lor violente din 7 aprilie 2009 a fost șeful Statului Major care a coor­donat ac­țiunile poliției, ar fi acum șef al pa­zei personale a omului de afaceri Vlad Plahotniuk.

Reamintim că pe 7 aprilie 2009, tinerii au ieșit în centrul Chișinăului să protesteze pașnic împotriva frau­dă­rii de către puterea comunistă a ale­ge­ri­lor parlamentare din 5 aprilie 2009. În mul­țime au fost infiltrați provocato­ri care au atacat cu pietre forțele de or­di­ne. În consecință, clădirile Par­la­men­tului și Președinției au fost devastate. Au avut loc arestări în masă, iar tinerii au fost torturați în comisariatele de poliție. Pe acest fundal, comuniștii au pier­dut alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009.

Timp de mai bine de un an, la gu­ver­nare s-a aflat Alianța pentru In­te­gra­re Europeană compusă din PLDM, PD, PL și Alianța Moldova Noas­tră. În cadrul acestei guvernări PD-ului i-au revenit funcțiile de șef al Se­curității, director al Centrului An­ti­corupție și, potrivit analiștilor, în urma unui tîrg cu Alianța Moldova Noastră, funcția de procuror general.

Pînă în prezent adevărul despre eve­­nimentele din aprilie rămîne neelucidat. Nu se știe cine a finanțat pogromul, nu se știe de unde au apărut pro­vo­catorii (majoritatea tunși scurt ca la puș­cărie). Nici un polițist dintre cei care au torturat fete și băieți în comisa­ria­te după 7 aprilie 2009 nu a ajuns la puș­cărie. Unii chiar au fost avansați – la fel și procurorii care au semnat de­mer­suri de eliberare a mandatelor de arest pentru tinerii arestați arbitrar.

Președintele de onoare al PD, Du­mi­tru Diacov, a declarat de mai multe ori la televizor că Vlad Plahotniuk (care în pe­rioada guvernării comuniste a făcut afa­ceri împreună cu fiul lui Vladimir Voronin, Oleg) „a contri­buit esențial la debarcarea co­mu­niș­ti­lor de la putere”.

Și încă un detaliu: Ex-deputatul PLDM Vitalie Nagacevschi, pre­șe­din­te al Comisiei de Anchetă a Par­la­men­­tului care a investigat evenimen­te­le din aprilie 2009, după ce a prezentat raportul comisiei de anchetă în Par­­­lament (raport apreciat de experți ca fiind unul superficial) a renunțat la man­­­datul de deputat, la calitatea de mem­bru PLDM și este acum avocatul bu­sinessman-ului (și deja politicianului) Vlad Pla­hot­niuk.

Vitalie CĂLUGĂREANU