Un Tratat cît un truc electoral
Cap în cap 15 noiembrie 2010 Niciun comentariu la Un Tratat cît un truc electoral 0La Chișinău s-a creat impresia că tratatul privind regimul de frontieră între România și Republica Moldova a fost semnat pe furiș. Înainte de a pleca la București, premierul moldovean Vlad Filat nu a spus nimănui ce are de gînd să facă acolo. Nu s-a consultat nici măcar cu partenerii săi de alianță, motiv pentru care aceștia au interpretat gestul lui Filat ca pe o acțiune electorală.
La modul practic, este vorba de o simplă convenție interstatală care stabilește modul de conlucrare și administrare comună a frontierei terestre și acvatice. Nimic mai mult! Au numit-o pompos „tratat”, pentru a le închide gura comuniștilor moldoveni din opoziție și separatiștilor transnistreni care sperie oamenii cu „o Românie bau-bau” dornică de expansiune – fobii care împiedică reintegrarea Republicii Moldova. În realitate, această convenție numită Tratat, nu ține nici locul „Tratatului politic de bază moldo-român” (pe care Traian Băsescu a jurat că nu-l va semna niciodată) și nici a „Acordului de frontieră” la care visează forțele politice de la Chișinău și Tiraspol, dirijate de Moscova.
În ziua semnării documentului, ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurca, a făcut o precizare extrem de importantă pe care o reproduc integral: „Tratatul semnat nu se referă direct la recunoașterea frontierelor de stat. Din punctul de vedere al României, frontiera dintre Republica Moldova și România este recunoscută prin efectul de stat succesor pe care Republica Moldova îl are în raport cu România. Este vorba de frontiera fostei URSS”. Există un pic de neadevăr în această afirmație a diplomatului român. Republica Moldova nu este succesoarea URSS. Juridic, în plan internațional, succesoare a URSS este Federația Rusă, iar Republica Moldova a preluat doar o parte din frontiera de stat a fostei Uniuni Sovietice.
Nu știu dacă și jurnaliștii din România, dar noi, la Chișinău ne-am pus mai multe întrebări după semnarea „Tratatului moldo-român privind regimul de frontieră”. În primul rînd, nu am înțeles de ce documentul nu a fost semnat de premierii celor două state, ci de un premier (Vlad Filat) și un ministru de Externe (Teodor Baconschi). De ce a fost ignorată eticheta diplomatică? Apoi ne-am uitat în Constituția Republicii Moldova unde scrie foarte clar că semnarea tratatelor interstatale este prerogativa șefului statului, fie el și interimar – nu a primului ministru.
Am vrut să aflăm ce crede președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, despre semnarea acestui Tratat. Ne-a răspuns supărat: „Nu răspund la această întrebare!”. În presa română nu am găsit vreo reacție a președintelui Traian Băsescu la semnarea „Tratatului”. În schimb, într-un interviu oferit la Chișinău, senatorul PDL pentru diaspora, Viorel Badea, vicepreședinte al Comisiei de Politică Externă a Senatului României a spus că documentul „nu a fost semnat într-un moment potrivit”.
S-ar putea ca nici conducerea României să nu fi știut despre intenția de a semna acest tratat formal. Zic formal, pentru că pînă în momentul ratificării, el nu are decît o valoare electorală pentru liderul Partidului Liberal-Democrat din Moldova, premierul Vlad Filat, care a folosit prezența sa la summit-ul Dunării de la București într-o acțiune electorală de anvergură, iar șeful diplomației române Teodor Baconschi pur și simplu i-a făcut pe plac. Or, șansele ratificării Tratatului moldo-român privind regimul de frontieră de către Parlamentul Republicii Moldova ce va rezulta din alegerile din 28 noiembrie sînt minime. Nici una din forțele politice cu șanse de accedere în Legislativ, cu excepția PLDM condus de Vlad Filat, nu a salutat semnarea respectivului document.
Oricum, Moscova s-a bucurat că a fost semnat acest Tratat, iar acum Vlad Filat va avea cu ce să apară în fața premierului rus Vladimir Putin la întrevederea pe care o vor avea la 19 noiembrie cu ocazia summit-ului șefilor de guvern din Comunitatea Statelor Independente – o altă acțiune care, electoral, îi pică bine premierului moldovean.
Recent, publicistul moldovean Constantin Tănase își atenționa cititorii asupra tentației tot mai accentuate a liderului PLDM, Vlad Filat, „de a-și cotonogi partenerii de alianță”. El scria chiar despre „pericolului nașterii unui nou «tătucă al națiunii» după modelul comunistului Voronin”.
Vitalie CĂLUGĂREANU
Adaugă un comentariu