Un Tratat cît un truc electoral

La Chișinău s-a creat impresia că tratatul privind regimul de fron­tieră între România și Republica Mol­dova a fost semnat pe furiș. Înain­te de a pleca la București, pre­mie­­rul mol­do­vean Vlad Filat nu a spus nimănui ce are de gînd să facă acolo. Nu s-a con­sultat nici măcar cu partenerii săi de alianță, motiv pen­tru care aceștia au interpretat ges­tul lui Filat ca pe o ac­țiune elec­to­­rală.

La modul practic, este vorba de o sim­plă convenție interstatală care sta­bilește modul de conlucrare și ad­mi­nis­­trare comună a frontierei terestre și acvatice. Nimic mai mult! Au nu­mit-o pom­pos „tratat”, pentru a le închide gura comuniștilor mol­do­ve­ni din opo­ziț­ie și separatiștilor trans­nistreni care sperie oamenii cu „o Românie bau-bau” dornică de ex­pansiune – fobii ca­re împiedică re­in­tegrarea Republicii Mol­dova. În rea­litate, această convenție nu­mi­tă Tratat, nu ține nici locul „Tratatului po­litic de bază moldo-român” (pe care Traian Bă­ses­cu a ju­rat că nu-l va semna ni­cio­dată) și nici a „Acor­du­lui de frontieră” la care vi­sea­ză for­țele politice de la Chi­și­nău și Ti­ras­pol, dirijate de Mos­co­va.

În ziua semnării documentului, am­ba­sadorul României în Re­pu­bli­ca Mol­do­va, Marius Lazurca, a făcut o precizare extrem de importantă pe care o reproduc integral: „Tratatul semnat nu se referă direct la re­cu­noaș­terea fron­tie­­relor de stat. Din punc­tul de vedere al României, fron­tiera dintre Re­pu­bli­ca Moldova și Ro­mânia este recunoscută prin e­fec­tul de stat succesor pe care Re­pu­bli­ca Moldova îl are în ra­port cu Ro­mâ­nia. Este vorba de fron­tie­ra fostei URSS”. Există un pic de nea­de­văr în această afirmație a diplo­ma­­­tului ro­mân. Republica Mol­do­va nu este succesoarea URSS. Juridic, în plan in­ternațional, succesoare a URSS este Federația Rusă, iar Re­pu­blica Mol­­dova a preluat doar o par­te din fron­­tiera de stat a fostei Uniuni So­vie­tice.

Nu știu dacă și jurnaliștii din Ro­mâ­nia, dar noi, la Chișinău ne-am pus mai multe întrebări după sem­na­rea „Tra­ta­tu­lui moldo-român pri­vin­d re­­gimul de frontieră”. În pri­mul rînd, nu am în­țe­les de ce docu­men­tul nu a fost semnat de premierii celor două state, ci de un premier (Vlad Fi­lat) și un ministru de Externe (Teo­dor Baconschi). De ce a fost ignorată e­ti­cheta diplomatică? Apoi ne-am uitat în Constituția Re­pu­­bli­cii Mol­dova unde scrie foarte clar că sem­na­rea tratatelor in­ter­statale este pre­­­rogativa șefului statului, fie el și in­te­rimar – nu a primului ministru.

Am vrut să aflăm ce crede președintele in­te­rimar al Republicii Mol­do­va, Mi­hai Ghim­pu, despre sem­na­rea a­ces­tui Tratat. Ne-a răspuns supărat: „Nu răspund la această întrebare!”. În presa română nu am găsit vreo reac­ție a președintelui Traian Bă­ses­cu la semna­rea „Tratatului”. În schimb, într-un interviu oferit la Chi­șinău, senatorul PDL pentru dias­­pora, Vio­rel Badea, vi­ce­pre­­șe­din­­te al Comisiei de Politică Ex­­ter­nă a Senatului Ro­mâ­niei a spus că do­cumentul „nu a fost semnat într-un moment potrivit”.

S-ar putea ca nici conducerea Ro­mâ­­niei să nu fi știut despre intenția de a semna acest tratat formal. Zic formal, pentru că pînă în momentul ratifi­că­rii, el nu are decît o valoare electo­rală pentru liderul Partidului Liberal-De­mocrat din Mol­dova, premierul Vlad Filat, care a folosit  prezența sa la summit-ul Dunării de la București într-o ac­țiu­ne electorală de anvergură, iar șe­ful diplomației române Teodor Ba­conschi pur și simplu i-a făcut pe plac. Or, șansele ratificării Tra­ta­tu­lui moldo-român privind regimul de fron­­­­tieră de către Parlamentul Re­pu­bli­­cii Moldova ce va rezulta din ale­ge­rile din 28 noiembrie sînt mi­ni­me. Nici una din forțele politice cu șanse de accedere în Legislativ, cu excepția PLDM condus de Vlad Filat, nu a salutat semnarea res­pec­ti­­vului document.

Oricum, Moscova s-a bucurat că a fost semnat acest Tratat, iar acum Vlad Filat va avea cu ce să apară în fața premierului rus Vla­di­mir Putin la întrevederea pe care o vor avea la 19 noiembrie cu ocazia summit-ului șe­filor de gu­vern din Comunitatea Statelor In­de­pendente – o altă ac­țiu­ne care, e­lec­toral, îi pică bine pre­mie­ru­lui mol­­dovean.

Recent, publicistul moldovean Cons­­tantin Tănase își atenționa ci­ti­torii asupra tentației tot mai accen­tua­te a liderului PLDM, Vlad Filat, „de a-și cotonogi partenerii de alian­ță”. El scria chiar despre „pericolului nașterii unui nou «tătucă al na­țiu­nii» după modelul comunistului Vo­ro­nin”.

Vitalie CĂLUGĂREANU