Definițiile fricii

Nu-mi amintesc exact prin ce expresii sau gesturi a reușit mama să mă crească cu un simț dezvoltat al anticipării pericolelor. Și asta în condițiile cățărării copacilor și gardurilor, alergatului pe coclauri și analize amănunțite ale tuturor ustensilelor și uneltelor din gospodărie. Cred totuși că n-aș fi învățat nimic dacă mi s-ar fi interzis toate aceste plăceri care veneau la pachet și cu pericole.

Și tot ce știam eu de mică despre înfruntarea fricilor și evitarea pericolelor pare să nu se mai aplice azi.
Anul trecut am fost la Istanbul între două atentate, unul mic și altul mare. Și mă uitam pe stradă dubios la orice om care ieșea din standarde. Aia cu „Evitați spațiile aglomerate!” nu se poate aplica decît poate la Zimnicea sau Târgu Neamț. Altfel, decizia pare să fie simplă: „trăiești sau nu!”.

Poți însă să bravezi cu „eu îmi trăiesc viața, eu îi sfidez pe badguys”, doar cînd în jurul tău e liniște. Cînd eram mică, era o campanie de conștientizare a minelor antipersoană. Și mi-era așa de greu să pricep cum cineva a putut să îngroape în inima pămîntului ceva care să ucidă, nu care să rodească. Dar cu timpul, nimeni nu mai vorbea de minele antipersoană. Se rezolvase problema.

A început un alt război. Acum oamenii mor sub nasul nostru. Sunt mai ai noștri decît ai altora. Și ne e frică mai tare. Un concert rock din Germania a fost anulat de teama unor atacuri, săptămîna trecută, finala Champions League s-a jucat cu copertină pentru prima oară.

Mor copiii noștri, mor părinții și bunicii. Care au greșit doar că mergeau pe stradă sau la un concert, sau se bucurau cu familia. La fel cum, de ani buni, mureau familii întregi nevinovate, dar suficient de departe ca să nu știm, să nu vedem, să nu ne atingă. Nu vreau să ajung la argumentul ignoranței, nu ăsta e prețul pe care îl plătim. Ci acel „butterfly effect” care ne aduce și uragane și caniculă în luna martie și mai nou, atentate.
Și dintr-o dată, să-ți înfrîngi frica nu mai înseamnă același lucru ca la mine, în Neamț. Și nici niște pliante care să-ți spună cum să te ferești de atentate, așa cum sunt cele de incendiu, cutremur sau hepatita B nu ar funcționa. Și asta pentru că acum nu mai sădim sfeclă, porumb sau fasole, ci bombe.

Text de Andreea ARCHIP, Senior Editor