Nogales

În Nogales, Mexicul e cu cîțiva metri mai la deal de Statele Unite. Un gard negru taie panta dealului, își lasă umbra într-o fîșie greblată, despărțind sărăcia de vis. Casele din partea mexicană sînt ridicate cumva sfidător chiar lîngă graniță, de parcă mîine-poimîine, cînd americanii n-o să fie atenți, o să treacă cu totul în partea cealaltă.

N-ar fi exclus. La urma urmei, așa s-a ajuns ca orașul ăsta să aibă două țări: Nogales, Arizona, SUA, și Nogales, Sonora, Mexic. Bucata nordică a Nogales-ului a trecut la americani – cu cactuși cu tot – în 1853, prin achiziția Gadsden. 10 milioane de dolari pentru 76.800 km pătrați, pe unde ar fi trebuit să treacă o cale ferată care n-a mai fost construită nici pînă azi.

S-au întîmplat totuși destule între timp. Nogales-ul e acum parte dintr-o șosea importantă, ce leagă Canada de Statele Unite și, mai departe, de Mexic, precum și începutul unui coridor comercial ce include Phoenix și Tucson, marile orașe de la nord. În fiecare minut, un milion de dolari traversează granița în mod legal, spune Christopher Teal, consulul american în Nogales, Mexic.

Mult mai greu e de aflat cîți bani trec dintr-o parte în alta ilegal, în același minut. Atotputernicele carteluri scobesc întruna tuneluri prin care aduc droguri și arme în State. Americanii găsesc aproape săptămînal tuneluri, care mai de care mai sofisticate. Acum vreun an, Homeland Security a dat peste unul lung de 147 de metri, dotat cu ventilatoare, instalații electrice, traversat de la un capăt la altul de o șină. Inventivitatea traficanților pare să crească proporțional cu bugetul anual al SUA pentru întărirea granițelor: de la 262 milioane de dolari în 1990 la 3,6 miliarde în 2014 (http://www.cbp.gov/sites/default/files/documents/BP%20Budget%20History%201990-2014_0.pdf).

Grămada asta de bani se duce, de multe ori, pe cheltuieli ciudate: faimoasele garduri trec prin zone urbane, dar dispar în pustietăți, arată Scott Warren, cercetător la Arizona State University (https://geoplan.asu.edu/people/scott-warren). Prin urmare, mii și mii de hispanici își încearcă norocul în deșert, pentru o viață nou-nouță. O hartă publicată de organizația Humane Borders pune puncte roșii pentru fiecare cadavru de imigrant ilegal descoperit în Arizona, în apropierea graniței (http://www.humaneborders.org/warning-posters/). Sînt 2.471 de puncte roșii doar între octombrie 1999 și iunie 2013. Majoritatea mor deshidratați, sub soarele deșertului.

Mai sînt și detalii, precum doi oameni care sărută un gard metalic. Jose în Nogales-ul american, Dalia în Nogales-ul mexican. S-au cunoscut acum vreun an, pe internet. Jose are acte la el într-un dosar albastru, o să facă pe dracu-n patru și o să devină american, și după aia o să poată trece dincolo cînd o să vrea, o să poată s-o aducă și pe Dalia aici. Gardul are cinci metri înălțime. Dar e abia 2015, iar bugetul omenirii e întotdeauna generos cînd vine vorba de garduri.

Vlad ODOBESCU este în Arizona, Statele Unite ale Americii de Nord, fiind beneficiar al unei burse în cadrul „The Hubert H Humphrey Fellowship Program”.