Rectorii își apără independența

Honoris fără Causa Niciun comentariu la Rectorii își apără independența 2

Proiectul Legii Educației Naționale propus de Daniel Funeriu, ministrul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a trecut prin faza dezbaterii publice cu articolele aproape intacte. De aceea, alături de asocia­țiile studențești și sindica­te­le care au protestat împotriva anumitor puncte ale proiectului ce urmează să fie aprobat de Parlament, universi­tă­ți­le membre ale Consorțiului „Universitaria” au găsit necesar să tragă un alt semnal de alarmă. La întîlnirea de la Iași au pus la cale un plan pentru a încerca să remedieze măcar aspectele ce țin de autonomia universitară.

Pe 14 mai, rectorii sau un re­pre­zen­tant al universităților care fac par­te din Consorțiul „Uni­ver­si­ta­ria”, mai exact Universitatea „Ale­xan­dru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), Universitatea „Babeș-Bol­yai” din Cluj-Napoca (UBB), Uni­­versitatea București, Uni­ver­si­tatea de Vest din Timișoara și Aca­demia de Stu­dii Economice Bu­cu­rești (ASE) au sem­nat, în ca­drul în­tîl­nirii care a avut loc în Sala Se­nat a UAIC, documentul „Dec­la­ra­ție pri­vind autonomia universita­ră”. Aten­­ția consor­țiu­lui s-a concentrat pe articolele din le­ge care vor în­gră­di, după promulgare, autonomia univer­sitară și vor duce ine­vi­ta­bil la po­li­tizarea în­vă­țămîntului su­pe­rior. Ma­nifestul va fi făcut public astăzi, 17 mai, și va fi tri­mis și către Co­mi­sia pentru în­vă­ță­mînt, știință, tineret și sport din cadrul Se­na­tu­lui.

Politizare și birocrație

Declarațiile internaționale în do­­meniul învățămîntului superior, la care a aderat și România, de­fi­nesc limitele autonomiei adminis­tra­­tive a universităților. Pornind de la aceste documente, consorțiul a sta­­bilit în ce măsură articolele pro­iec­tului național încalcă libertățile in­­ternaționale. Declarația de la Li­ma din 1988, care reprezintă un stîlp de bază al analizei, „rămîne de im­­portanță fundamentală în domeniu”, după cum este menționat în pa­­ginile documentului realizat de cele cinci universități de stat. Po­tri­vit acesteia, autonomia reprezintă „in­­­dependența instituțiilor de în­vă­ță­­mînt superior față de stat și toate ce­lelalte forțe ale so­cietății, în a adop­ta decizii pri­vind gu­vernarea in­ternă, fi­nanțele, ad­mi­ni­stra­rea și în a sta­­­bili po­liticile pro­­prii de educație, cer­ce­tare științifică, ser­vi­cii și alte activități pendinte”.

În documentul sem­­nat de Con­sor­țiul „Uni­ver­si­ta­ria” se mai arată fap­­­tul că „cine ob­ser­­vă funcționarea uni­­versităților ame­ri­­cane, germane, en­gle­ze, austra­lie­ne, mai nou chi­ne­ze și mul­te altele, își dă sea­ma că în sfe­ra au­tonomiei uni­ver­si­tare intră toa­te do­me­niile de decizie, inclusiv sta­bilirea pro­cedurii de ale­ge­re a con­ducerii aca­de­mi­ce sau mana­ge­men­­tul resurselor uma­­ne”.

Prof. univ. dr. Andrei Mar­ga, rec­to­rul UBB, a fost pre­­zent la dis­cu­țiile de săp­tă­mî­na trecută de la Iași. Acesta a dec­­la­rat că în urma șe­­din­ței, consorțiul a ve­nit cu mai multe pro­­puneri. Prima din­­tre acestea este că autonomia uni­ver­­sitară să fie asu­ma­­tă de noua lege cel puțin așa cum a fost ea statuată de le­gea din 1995, și de cea reforumulată din 1999.

O a doua propunere ar fi ca accepțiunea autonomiei universitare „să în­sem­ne dreptul universității de a decide în ceea ce privește un în­treg pachet de condiționări al pre­gă­ti­rii profesio­nale. Mă refer la curriculă, la se­lec­tarea studenților, la evaluare și examinare, la selectarea conduceri­lor la nivel de catedre, departamen­te, facultăți, universități. Mă refer la fo­losirea resurselor u­ma­­ne, la re­cru­ta­rea de personal, la fo­­­­losirea acestu­ia”, mai afirmă aces­ta. După pă­re­rea fostului mini­stru al Educației, în momentul de față nu e nevoie de o lege care să intre în detalii amănunțite despre felul cum se alege un șef de catedră. Principala problemă ar fi însă faptul că nu există voință politică de a dezvol­­ta autonomia în consonață cu ceea ce se pe­tre­ce în țările europene.

Vina o poar­tă „cei care lu­crea­ză la pre­gă­ti­rea acestui proiect de lege, pentru că nu știu despre ce e vorba. În al doi­lea rînd, este o vo­in­ță clară de a in­sta­ura controlul po­li­tic asu­pra univer­sităților. De aceea uni­ver­sitățile pu­blice mai ales, sînt su­puse unei pre­siuni pentru a fi în­cor­porate într-un sistem de administra­re biro­cra­tic”, a încheiat acesta.

Educația nu e o prioritate

În “Declarația privind autonomia universitară” se combat o serie de articole din proiectul de lege, iar două din­tre problemele pe care s-a pus ac­cen­tul în acest context, au fost ale­ge­rea administrației academice și pen­sionarea forțată a profesorilor uni­versitari de vîrf. Nevoia de a emi­te un astfel de document constitu­ie, în opinia semnatarilor, un de­mers inutil care nu și-ar avea lo­cul într-o țară în care nici un partid nu în­cearcă să controleze uni­ver­si­tățile. „Este destul să spunem că la Har­vard regulile de alegere a pre­șe­din­te­lui universității sînt mai vechi de­cît Constituția S.U.A., că în Ger­ma­­nia sînt multe reglementări pri­vin­du-i pe cei care sînt în serviciul public (precum profesorii universitari), dar senatele universitare pot decide fo­losirea personalităților de vîrf. De altfel, și în România, peste 70% din pro­ducția științifică și din proiectele eu­ropene sînt realizate de cei pe care proiectul legii din 2010 vrea să-i înlăture”, este argumentat în do­cu­ment.

În finalul acestuia, consorțiul ce­re Parlamentului să prevină dis­tru­gerea autonomiei universitare în România.

Rectorul ASE-ului, prof. univ. dr. Iog Gh. Roșca, a fost caustic în ceea ce privește situația proiectului noii legi. Acesta a afirmat că „dacă proiectul va fi votat fără să se res­pec­te decizia consorțiului se va în­tîm­pla ce se întîmplă de obicei în Ro­mânia: facem legi proaste, care nu vor avea viabilitate, care nu vor dăi­nui, pe care le vom modifica pe ban­dă”.

Motivul principal pe care l-a iden­­­tificat în spatele acestei legi care prevede prin articolele sale în­gră­­direa autonomiei, este politiza­rea sistemului de învățămînt superior: „pu­tem să ne dăm noi peste cap, dar alegerea prin competiție manageria­lă presupune un concurs. Concurs la care trebuie să participe niște oa­meni. Care sînt oamenii care decid cine trebuie să conducă? Cei care, la un moment dat dețin puterea po­li­ti­că”. Rectorul ASE consideră că nu vor mai urma noi proteste în Ro­mâ­nia împotriva acestei legi deoarece educația nu mai este o prio­­ritate, ci procesul de aliniere la ce­rin­țele Fon­dului Monetar Internațional, iar legea ar putea fi promulgată cu toa­­te deficiențele pe care le are la acest moment.

Universitatea gazdă a fost re­pre­zen­tată la întrunirea Consorțiului „Uni­versitaria” de către rectorul ei, prof. univ. dr. Vasile Ișan. Acesta a precizat și el că dec­la­ra­ția atacă o serie de articole care aduc atingere au­tonomiei: „mai pre­­cis, se stipu­lea­ză în articolul 111 din lege, că Mi­ni­ste­rul Educației con­tro­­lează modul în care universitățile își exercită autonomia. Aceasta pri­veș­­te decizia Se­na­tu­lui universității și eventualele erori sînt sancționate po­trivit regu­li­lor de drept și legilor în vigoare, iar dacă spui că mi­nis­te­rul controlează aces­te aspecte, în­seam­nă că autonomia este pusă la dis­creția unei organi­zații care nu este numaidecît neutră din punct de ve­dere politic sau ideologic”.

Rectorul UAIC conchide: „e un prin­cipiu clar: nu poți cere responsa­­bi­litate și responsabilizare socială sau publică, dacă nu îi acorzi și liber­ta­te decizională. Și mai exact la asta se rezumă problema autonomiei universitare”.

Alexandra PANAETE

Alex VARNINSCHI

Autor:

Opinia Studențească

Revistă săptămînală de actualitate, reportaj și atitudine studențească, editată de studenți ai Departamentului de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top