Viitorii profesori sînt crescuți în vecini

Universitățile din Iași s-au împiedicat din nou de Legea Educației Naționale (LEN). De data aceasta s-au trezit nevoite să închidă Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD), să-și reevalu­eze programele de master și să comaseze pregătirea pedagogică într-un program didactic de doi ani de zile, obligatoriu pentru cei care vor să devină profesori. Și dacă asta nu ar fi de ajuns, unele dintre ele nu sînt nici măcar sigure că pot face astfel de programe, așteptînd în banca lor, ca la școală, inspecția agențiilor de evaluare a calității. Pentru că, aparent, în prevederile LEN, cuvintele „obligat să faci” apar la fel de des ca acolo.

Conform articolului 154 din Le­gea Educației Naționale (LEN), se anu­lea­ză structurile de mastere exis­tente pînă acum și, începînd cu anul uni­ver­si­tar următor, acestea trebuie să fie or­ga­nizate în trei categorii: profesiona­le, de cercetare și didactice. Deși fie­ca­re dintre ele aduc, în sine, un element de noutate și, implicit, de dificul­tate în aplicare, masteratul de tip di­dac­tic schim­bă complet procesul de forma­re profesională a viitoarelor cadre di­dac­tice. Pînă în prezent, acestea erau in­stru­ite în două module, apărute în struc­tura anului ca materii facultative și com­plementare, care se desfășurau în paralel cu studiile de licență și cu cele de masterat. Totodată, cele două ni­ve­luri se puteau face și comasat, într-un singur an de studiu. Acum, un student care va dori să predea, conform pre­ve­derilor LEN, va trebui să facă un program de master didactic de doi ani de zile, în care, va învăța toate no­țiu­ni­le psiho-pedagogie pe ca­re le-ar fi studiat pe parcursul celor două modu­le organizate pînă acum.

Problemele pe care le ridică aceas­tă modificare se referă atît la numărul de ani pe care trebuie să îl petreacă un student pe băncile universităților, cît și la dreptul acestora din urmă, oferit de minister, de a organiza acest tip de mas­tere.

Nelămuriri foarte clare

Din ceea ce stipulează legea se în­țe­lege faptul că un student care do­rește să devină profesor va trebui să ur­me­ze, la un moment dat, după absolvirea ci­clu­lui de licență, un masterat didactic. Însă, nu se precizează nicăieri posibili­tatea viitoarelor cadre didactice de a urma și mastere profesionale, pentru a se specializa în domeniile în care vor urma să țină ore. „Legea este foarte elip­tică și confuză din punctul acesta de vedere. În momentul în care termi­nă licența studentul are de ales între mas­terul profesional și masterul di­dac­tic. Este o mare dilemă într-adevăr. Da­că studentul va decide că vrea să vină în învățămînt el va face masterul didactic forțat, ca să zic așa. Poate că el, să­ra­cul, voia să urmeze și un master profesio­nal, ca să cunoască mai multă fizică, dacă tot o va preda. Noi nu știm la ora actuală dacă studentul poate să facă două mastere simultan, dacă unul va fi plătit și unul va fi bugetat”, a declarat prof. univ. dr. Constantin Cucoș, di­rec­tor al Departamentului pentru Pre­gătirea Personalului Didactic (DPPD) al Universității „Alexandru Ioan Cu­za” (UAIC) din Iași.

Problema suprapunerii celor două tipuri de mastere, didactic și profesio­nal, este însă limpede pentru re­pre­zen­tanții Ministerului Educației, Cer­cetării, Tineretului și Sportului (MECTS), fiind pusă la nivelul micii înțelegeri dintre universități și studenți. Prof. univ. dr. Ioan Ciucă, di­rectorul Direcției de Programe Uni­ver­sitare de la Di­rec­ți­a Generală de Învațămînt Su­pe­ri­or și Cercetare Științifică aparținînd MECTS, acc­en­tuează importanța pe care ar avea-o or­ganizarea masterului în sine: „de­pin­de cum este or­ga­nizat procesul de master. Adică uni­versitatea ar trebui să aibă înțelegeri și să îl facă un program un pic aparte față de celelalte mastere ca să poată oamenii să urmeze două programe de master în același timp. Asta nu de­pin­de de noi, depinde de solici­ta­rea studen­ților și înțelegerea cu univer­sitățile, ast­fel încît să se gîndească, totuși, că e po­sibil ca ele sa meargă în paralel”. Spu­sele acestuia sînt contra­zi­se însă de că­tre alineatul c) al articolului 154, din LEN, care preci­zea­ză faptul că maste­rul didactic este „or­ganizat exclusiv la forma de în­vă­ță­mînt cu frecvență”. Așadar, cei care vor do­ri să devină pro­fesori și, prin urmare, să desfășoare în paralel două progra­me de master, ar fi obligați ca să-l ur­me­ze pe cel profesional la modulul fără frecvență.

Problema este văzută la fel și de reprezentanți ai universităților ieșene. „Dacă faci doar trei ani licență și vrei să predai în învățămînt, trebuie să ai masterul didactic. Dacă dorești să pre­dai la liceu, probabil va apărea o precizare: trebuie să faci licența trei ani, un master profesional de doi ani și un master didactic. Părerea mea este că va fi imposibil de făcut în paralel, pen­tru că cel didactic este obligatoriu cu frecvență. Doar dacă cel profesional e la fără frecvență, ar putea fi făcut în pa­ralel”, a declarat prof. univ. dr. Gheor­ghe Iacob, prorector pe probleme mas­terate și doctorat la UAIC.

Finanțare pentru toți și nici unul

În ceea ce privește fi­nan­ța­rea, există o mare probabilita­te ca studenții ca­re vor dori să ajun­gă profesori să trebuiască să-și plă­teas­că din propriul bu­zu­nar unul dintre mastere, fie cel di­dactic, fie cel profesional. Mai mult decît atît, le­gea lasă de înțeles că studenții, care vor urma cel de-al doi­lea ciclu de învă­ță­mînt universitar pe profilul didactic, să pri­meas­că din partea statului o anumită bursă care să fie echivalentă cu sa­la­riul net al unui profesor debutant. Din nou însă, nu se precizează dacă vor primi toți studen­ții sau dacă aceste remunerații se vor acorda și în timpul anului obligatoriu de practică, ce se va desfășura la fi­na­lul masterului. „Trebuie făcut din ca­ri­era didactică o profesie nobilă. Și atunci sigur că statul trebuie să aloce banii stipulați prin lege pentru că de­gea­ba dorim să ne aliniem la nivelul european, dacă nu asigurăm baza ne­ce­sară. În lege spune că studenții pot be­neficia de bursă de studiu, deci pot, dar nu înseamnă că e musai. Și nu pen­tru toți. Spune de burse, dar nu spune dacă va fi bugetat, masterul. Pînă la ora actuală însă ministerul ar fi trebui să dea un răspuns”, a declarat conf. univ. dr. Mihai Stanciu, director DPPD la Universitatea de Științe Agricole și Me­dicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (USAMV) din Iași.

De partea celălaltă, prof. univ. dr. Gheorghe Iacob susține faptul că, to­tuși, există o posibilitate ca aceste mas­tere să fie finanțate de către stat. „Din cîte am înțeles eu, vor fi locuri bugetate, iar persoana care urmează un mas­ter didactic va avea garanția că va ocu­pa un post în învățămînt. Numărul de locuri de acolo va fi egal cu numărul de posturi din învățămînt”. Situația se complică în cazul celor care vor să predea în învățămîntul superior, a că­ror intrare pe post este condiționată de ab­solvirea masterului didactic dar nu exi­stă posturile necesare pentru a preda. Acestea sînt scoase periodic la concurs de către universități cu acordul MECTS. Însă comasarea studiilor în cadrul unui singur modul de doi ani de zile, urmat după studiile de li­cen­ță, pune studen­ții în situația de a alege să devină profesori fără a-și da seama cît de potriviți sînt pentru a­ceas­­tă me­se­rie. „Noi gîn­deam chiar că trebuia ni­ve­lul 1 asta să ră­mînă la li­cen­ță. Mie mi se pare și o educație tim­purie și o sensibilizare pentru cariera didactică și studentul vedea, «am înclinație, n-am înclina­ți­e, îmi place sau nu». Și pentru universitățile tehnice, cursurile astea pe timpul licenței erau și un pic de educație mai generală, pe care studenții din toam­nă o vor pierde. Nu neapărat să fa­că strict carieră didactică. Nu vor be­neficia de o pregătire umanistă cît de cît”, a adăugat conf. univ. dr. Mihai Stanciu.

Evaluări cu surprize

Un fapt care a stîrnit discuții în rîndul universităților ieșene este acela că LEN nu stipulează cine poate organiza aceste tipuri de mastere. Se menționează faptul că instituțiile de în­vățămînt superior care vor dori să or­ga­nizeze astfel de programe vor trebui să primească acreditare pentru ele, în urma unei analize realizate de către Agenția Română de Asigurare a Ca­lității în Învățămîntul Superior (ARACIS) sau de către o altă agenție internațională de același profil. Pro­ble­ma universităților se leagă de faptul că, în lege, se precizează că studen­ții care urmează masterul didactic vor primi diplomă pe specializarea pe ca­re au terminat licența. Ori, dacă nu vor primi acreditare, specializări nișate pe profilul universității vor rămîne neacreditate, fiindcă instituțiile de în­vă­ță­mînt superior care vor organiza aceste mastere pe profil didactic nu vor avea profesori ca să acopere toate domeniile. „Pentru cazul absolvenților de la Politehnică, domeniul de licență e in­gi­neresc, iar partea didactică a maste­ratului respectiv este din științele di­dac­tice. Noi am făcut o solicitare la mi­nister să cuprindă în metodologie po­sibilitatea de a face aceste mastere la politehnici. Acum nu spune cine or­ganizează, dar n-au cum să facă universitățile umaniste, cum este „Cuza” spre exemplu, masterate în mecanică sau electrică sau automatică”, a de­cla­rat prof. univ. dr. ing. Mir­cea Gușă, pro­rector pe activitate di­dactică la Uni­versitatea Tehnică „Gheorghe Asa­chi”(UTI) din Iași.

Iar ministerul încă nu a încercat să clarifice situația. Nu o­preș­te ni­meni universitățile să depună ce­reri de acreditare pentru progra­me­le de masterat, dar asta nu în­seamnă că le vor fi și aprobate de către ARACIS sau de către instituția evaluatoare. „Toate universi­tă­țile care vor fi în stare să sus­țină și să treacă prin comisia ARACIS, să demonstreze că au capacitatea să facă acest master. Nu este obligatoriu. ARACIS-ul va decide, ei vor analiza și vor spune că universitatea X poate să faca programul de master didactic. Lucurile sînt clare, nu in­ven­tăm apa caldă și mersul pe jos acuma”, a men­ționat prof. univ. dr. Ioan Ciucă. În interiorul acestor a­genții de evaluare a calității în­vă­ță­mîn­tului, există o sec­țiune care tra­tea­ză separat, la nivelul întregii universi­tăți, problema DPPD. Acestea au fost, în ultimii ani, reacre­di­tate și au primit aviz de funcționare pentru cinci ani de zile, ca acum să aș­tep­te evaluarea ARACIS, și să fie des­ființate prin lege. „Legea nu de­fi­neș­te clar cine va organiza aceste mas­tere. Ori, ei au desfi­i­n­țat DPPD prin lege. Noi am fost reacreditați primii din Iași și functionăm legal, era valabil cinci ani de zile, dar de anul universitar următor avem vo­ie să organizăm numai nivelul 2 (n.r. ca­re trebuie urmat pentru a putea pre­da în sistemul universitar). Pentru mas­terat di­dactic trebuie sa depundem dosar distinct. Și acolo s-ar putea să fie niște probleme care nu se spun”, a adăugat conf. univ. dr. Mihai Stanciu.

La comasare, înainte

Puse în situația de a sta una îm­po­triva celeilalte, una dintre soluțiile vi­a­bile pentru universitățile ieșene este de a colabora. Dacă nu vor primi de la minister aprobarea pentru a organiza aceste mastere individual, universi­tă­ți­le cu profil tehnic sau agronomic vor putea realiza consorții pentru a propu­ne spre acreditare propriile programe de mastere didactice. „Teoretic este po­sibil ca partea didactică să fie preluată de «Cuza». Atunci, ei își vor asigura oameni pe didactica specialității de la facultățile de profil. Eu mă gîndesc că, la fel de bine, Agronomia cu Uni­ver­sitatea Tehnică vor putea să reali­zeze un consorțiu și să propună un program de studiu comun, pe partea tehnică. Și am putea sa ne acredităm noi ca master didactic comun pe zona tehnică”, a conchis directorul DPPD de la USAMV.

Pînă la comasare însă, universi­tă­țile vor fi nevoite să le explice studenților de ce trebuie să urmeze patru ani de master pentru a putea pre­da în universități, în condițiile în care eliberarea de posturi se face după cum bate vîntul dinspre minister. Cît des­pre banii cu care vor plăti cel puțin un program de studii, studenții vor trebui să-i pună deoparte de pe acum, re­nun­țînd la luxul transportului public în comun.

Cătălin HOPULELE