Andreas von Mettenheim: Pietrele germane vorbesc română

Excelența Sa Andreas von Mettenheim, ambasadorul Germaniei în România a adus la Iași, lunea trecută, un strop de istorie nemțească. La Muzeul Unirii din Iași a fost deschisă expoziția „Descoperiri arheologice din Germania”. Obiectele care datează din preistorie pînă în Evul Mediu, găsite pe teritoriul Germaniei au rămas, însă, acolo unde au fost dezgropate. La Iași au ajuns doar poze mari și colorate cu exponatele, pe care le puteți vedea pînă pe 8 mai.

OPINIA VECHE: Ați spus mai devreme că pietrele germane vorbesc limba română acum.  Care este mesajul pe care îl transmite această expoziție publicului?

ANDREAS VON METTENHEIM: Nu știu dacă există un mesaj spe­cial pentru publicul din Ro­mâ­nia, dar cred că mesajul arheologiei din timpurile noastre, din prezent, es­te că nu poți vorbi despre țări na­țio­nale. Creatorii lucrurilor pe care le vedeți expuse aici nu simțeau că ar fi germani, români sau orice altă na­ționalitate. Asta se întîmpla cu mult timp înainte, chiar înainte de exis­tența statelor naționale. Deci, me­sajul este acela că arta și civili­za­ția nu țin cont de granițe, ci le traver­sea­ză, creînd lucruri minunate, pentru cercetarea cărora este nevoie de coo­perare.

O.V.: Credeți că Iașul este un loc potrivit pentru un astfel de eve­niment și de ce este primul oraș din România în care se ține aceas­tă expoziție?

A. von M.: Este primul oraș pen­­tru că aici oamenii au luat ini­ția­ti­va, profesorii Ursulescu și Rubel au luat inițiativa și acesta este mereu cel mai important lucru. Cei care au a­vut cea mai mare deschidere au fost și primii care au avut ocazia să aducă în orașul lor expoziția. Acum, de ce Iași? Pentru că aici se regăsește aceas­tă ambianță academică, acest cli­mat educațional care este resimțit da­torită universităților.

O.V.: Care ar fi motivația unui simplu locuitor al Iașului să vină și să vadă o astfel de expoziție?

A. von M.: Cred că locuitorii Iașului nu sînt cu mult diferiți de oa­me­nii de pe restul globului. Unii oa­me­ni sînt interesați de arheologie, alții nu sînt. Și cei neinteresați ar trebui să vină să vadă această expoziție, pen­tru că sînt sigur că, odată ce au vă­zut expoziția, vor deveni interesați de arheologie.

O.V.: În 2009, în cadrul Zilelor Culturii Germane la București ați avut o conferință pe tema „Curaj civic și dictatură”. Unde se intersec­tează cultura cu politicul în acti­vitatea dumneavoastră?

A. von M.: Este o întrebare foar­te complicată. Adică, cele două di­men­siuni se întrepătrund. Dacă ră­mî­nem la exemplul arheologiei, ve­dem că omenirea nu separă aceste lu­cruri. De cealaltă parte, politica in­flu­ențează mai mult viața culturală, u­neori în bine, alteori negativ. Este foarte dificil să elaborez un răspuns aca­demic, așa cum mi-ar plăcea, în mo­mentul de față.

Iașul ar trebui să fie mai atent la detaliile ce țin de arhitectură

O.V.: Credeți că România și Germania au o legătură culturală specială?

A. von M.: Avem foarte multe în co­mun, datorită istoriei noastre co­mu­ne. Este vorba despre monarhia ger­mană, poate și un pic din miș­ca­rea Junimii, germanofilii. Apoi, în pe­rioada interbelică au existat și mo­men­te mai puțin fericite în relația româno-germană. De asemenea, să nu uităm de minoritatea germană din România sau de atracția pe care o constituie Germania pentru unii ro­mâni. Cei mai mulți oameni care a­leg să facă turism în România sînt ger­mani.

O.V.: Avînd în ve­dere că arhitectura orașelor din Ro­mânia este unul dintre subiectele dez­bătute în cadrul Zilelor Cul­tu­rii Germane, aș vrea să vă întreb ce părere aveți despre arhitectura Iașului.

A. von M.: Eu sînt interesat de arhitectură, dar cred că Iașul ar trebui să fie mai atent la detalii. Dar mîine vom merge la biserica Trei Ierarhi și voi vedea mai bine lo­cu­ri­le cu care se mîndrește Iașul. Așa sper să-mi creez o impresie mai com­pletă și nu doar să vă spun lu­­­­­­­­­­­­­ cru­ri pe care le-am citit în ghidul de că­lă­torie.

O.V.: Recent, în februarie, Am­basada Germaniei a lansat o cam­panie de promovare a limbii ger­mane, „germana – limba mari­lor idei”, în cadrul căreia perso­na­lități importante autohtone re­la­tează despre experiența lor le­ga­tă de limba germană. De ce ați ales limba ca punct de pornire pentru promovarea culturii?

A. von M.: Noi credem că limba ger­mană are un nivel destul de ridicat în România și acesta este un mo­tiv de bucurie, dar acum nivelul a în­ce­put să scadă, pentru că oamenii nu învață decît o singură limbă, care este, desigur, engleza. Și mai credem că într-o țară atît de deschisă spre studierea limbilor străine cum este România, să ai germana drept a doua limbă studiată este un lucru foar­te bun. Iar tradiția pentru stu­die­rea limbii încă mai există. Noi nu ne do­rim să creăm un val nou, ci vrem să susținem simpatia de care deja ne bu­curăm. Însă rezultatele încă nu pot fi cuantificate.

O.V.: Aș vrea să vă întreb dacă ați citit vreun roman al Hertei Müller și, dacă ați citit, care dintre ele v-a rămas în minte?

A. von M.: Mi-a rămas în minte, de­sigur, cel mai recent roman al ei „Lea­gănul respirației”, pe care aș pu­tea spune că l-am găsit chiar un pic dificil. Am mai citit și alte ro­mane și cred că preferatul meu este vo­lumul de debut, „Ținuturile joa­se”, care descria viața ei din sat, co­pi­lăria și viața de familie.

Anastasia CONDRUC