Opinii vechi de la Marea Neagră
Opinia 400 6 aprilie 2011Întîrziam de fiecare dată cel puțin o zi. Și-i găseam pe ai mei colegi deja cu pielea roșie, cu
Întîrziam de fiecare dată cel puțin o zi. Și-i găseam pe ai mei colegi deja cu pielea roșie, cu
Cîndva, demult, cînd fumatul era permis în redacție, cînd a fost trîntit pe pervazul de la parterul
Cele mai amuzante petreceri se dau atunci cînd trei șefi mai micuți dansează, ca niște dezmățați,
Cînd am venit pentru prima oară duminica în redacție, l-am găsit pe Lupu dormind în sistem 4+1:
Noi nu știm cum am ajuns aici, în redacția asta, ce să mai spunem de numărul 400! N-avem nici o
Îmi vin în cap numai platitudini. Să mă picuri cu ceară și tot nu mă pot gîndi la altceva
Cei vechi revin aici foarte rar. Mai trec uneori la o țigară sau se perindă pe pagina 14. Cu unii,
Mi-ar plăcea să-i văd pe Păuleț, Olariu, Lupu, Gurescu, Vdovii, Condruc și tot neamul lor cel
Pe repede-napoi, stop cadru: o pungă cu patru portocale-n mîna dreaptă, în stînga îmi țin
Redactorul șef al unui săptămînal ce tocmai se pregătea să apară în Iași acum ceva ani și-a
Sînt omul locului, cum ar veni: o biată ființă cu sufletul pironit într-o cameră. Cînd nu-s
Opinia VECHE: Spuneați că vă place să construiți branduri. Cum ați reușit cu „Opinia studențească”?
Opinia Studențească: De ce „microfonul de serviciu”? Alex SAVITESCU: Un lucru excepțional
Opinia VECHE: Ți-e frică să dai interviuri? Andrei UDIȘTEANU: Nu mi-e frică, dar am, așa, o timiditate.
Opinia VECHE: Care crezi că a fost cel mai important factor care crezi că ți-a adus premiul de la
Opinia VECHE: Ați luat-o vreodată așa pe cîmpuri, prin munți, aiurea, fără vreun traseu prestabilit,