Sezonul buruienilor
Editorial 11 aprilie 2012 Niciun comentariu la Sezonul buruienilor 0Noroc că Ordinul de Ministru a venit prea tîrziu. Așa, universitățile ieșene mai au un an timp de gîndire dacă își pot risca pielea pentru a reintroduce examenul de admitere. În sesiunile din vara și toamna aceasta, la majoritatea facultăților, intrarea candidaților va atîrna doar de notele de la Bacalureat, învîrtite sub varii formule de calcul. Nu se știe dacă neluarea în calcul a mediilor din timpul anilor îi va cerne mai bine pe boboci, lăsînd pleava departe de mediul universitar. Însă se merge așa în acest an. De probă.
Teoretic, conducerile instituțiilor de învățămînt superior ar fi putut opta pentru o altă metodă de selecție a candidaților, mai temeinică. Însă majoritatea au declarat că au fost luați pe nepregătite și nu ar fi avut timp să stabilească așa din scurt reguli mai aspre ale jocului și să înșele așteptările bobocilor aspiranți – cu alte cuvinte, să riște să-și piardă pretendenții la un loc în amfiteatre. Examenul rămîne doar apanajul facultăților cu profil vocațional precum artele, arhitectura sau sportul. Ori cu o tradiție de păstrat, ca Medicina. Doar o informatică, o automatică sau un drept ce mai îndrăznesc să-i treacă pe candidați prin furcile caudine ale unei probe scrise de specialitate, însă ei își permit acest lux – sînt domenii căutate și populare.
Avem, practic, un conflict între ceea ce toată lumea știe că ar trebui făcut, însă nimeni nu-și permite să facă. De cînd s-au introdus admiterile pe bază de dosar, persoane din interiorul sistemului academic, dar și din afara lui se plîng (în public și în privat deopotrivă) de faptul că mai mult de jumătate dintre cei care urmează și ajung să și termine o facultate, mai degrabă s-ar fi dus la balet sau la prășit după terminarea liceului. Însă universitățile au nevoie de bani și știu că examenul îi sperie și-i alungă pe cei dispuși să plătească bani pentru o diplomă de licență sau de master. De aceea se optează pentru varianta confortabilă din punct de vedere financiar și inconfortabilă din punct de vedere didactic. Este evident că nu poți face performanță academică la Litere cu un student care nu știe să pună cratima și la Fizică sau inginerie cu unul care nu știe să rezolve o ecuație de gradul al doilea și nici nu este dispus să învețe pînă în anul terminal. Însă majoritatea profesorilor sînt nevoiți să-i sacrifice pe cei buni și pe ei înșiși, să coboare ștacheta pentru a reuși să-i aducă pe unii de la stadiul de dezvoltare vegetală, la cel de om, în sensul deplin al cuvîntului. Acesta fiind cadrul general, indivizii bine pregătiți și pasionați ce există de o parte și de cealaltă a oricărei catedre renunță la un moment dat la lupta inutilă de a-și mai păstra și cultiva standardele proprii, lăsîndu-le loc buruienilor să înflorească.
Examenul de admitere nu ar fi un lucru bun. Este o măsură absolut necesară pentru a nu îneca și mai mult un sistem din care orice om valoros este nevoit și ar trebui să dezerteze cît mai curînd pentru a nu-și omorî potențialul. Iar primăvara ar fi fost un prilej bun pentru universități de a face măcar niște planuri de curățenie în ograda proprie, chiar și pe ultima sută de metri. Însă, ca orice buni gospodari, preferă să-și facă vara sanie. Fiindcă știu că ceea ce e important – pragmatic privind lucrurile – nu e să meargă treaba ca pe roate pe viitor, ci să alunece printre belele tot anul.
Laura PĂULEȚ
Adaugă un comentariu