Masterul didactic ignoră viitorii profesori din universități

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS) a făcut publice, prin vocea ministrului Cătălin Baba, primele sugestii asupra modului în care va funcționa masteratul didactic, obligatoriu de anul viitor pentru cei care vor dori să devină profesori. În discursul său, ministrul a vorbit despre locuri finanțate integral de către stat, burse de 700 de lei pentru toți cei care vor aplica pentru acest program și o colaborare armonioasă cu universitățile. În schimb, aceste declarații nu coincid cu proiectul de ordin de minstru care circulă, cu rol strict informativ, între instituțiile de învățămînt superior din țară. Mai mult, acestea, deși susțin importanța unui master didactic, nu au fost nici măcar consultate în elaborarea proiectului. Iar Departamentele de Pregătire a Personalului Didactic nu își știu nici pînă astăzi rostul: legea le spune că nu mai pot să predea modulele pedagogice, ordinul nici măcar nu le amintește și ministrul, la televizor, le transmite că se vor ocupa de instruirea profesorilor universitari. Care, aparent, nu sînt menționați în nici o formă de legislație.

Odată cu publicarea Legii Edu­ca­ției Naționale (LEN) în Mo­ni­to­rul Oficial, universitățile din țară au fost nevoite să desfășoare trei tipuri de mastere: pro­fesionale, didactice și de cercetare. Da­că, în toamnă, locurile pen­tru cele pro­fesionale au venit cu în­tîr­zi­ere de la minister și instituțiile de în­vățămînt su­perior au avut probleme cu înmatricularea studenților, despre cele didactice nu s-a știut nimic.

Deși LEN prevedea ca acestea din urmă să preia sarcina modu­le­lor de pre­gătire organizate de Depar­ta­men­te de Pregătire a Personalului Didac­tic (DPPD) din universități, nu a fost eli­berată o metodologie care să explice cum se va realiza instruirea noilor pro­fesori. „Este clar că aprobarea maste­ru­lui trebuie să fie făcută, numai că anul acesta universitar care deja se încheie noi l-am ratat, pentru că ministerul nici pînă la ora aceasta nu a dat metodologia de aplicare și în toată țara nu s-au organizat cursuri de pregătire pedago­gică și metodică a profesorilor, ce­ea ce mi se pare a fi un lucru foarte negativ. Am putut continua cu cei care aveau deja nivelul 1 și au putut să fa­că nivelul 2, dar ei au fost ultima se­rie după legea veche. Mi se părea normal, ca, dacă nu au dat metodologia la timp, să fi avut posibilitatea să facem după fosta metodologie”, a declarat conf. univ. dr. Mihai Stanciu, director al DPPD de la Universitatea de Ști­in­țe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași (USAMV).

Mai mult decît atît, vineri, 20 a­pri­lie, într-o conferință de presă, minis­trul Cătălin Baba a declarat că acestea se vor ocupa instruirea personalului didactic și că vor ajuta la implemen­tarea acestui masterat, în condițiile în care LEN stipulează faptul că departamentele nu mai au dreptul de a or­ga­niza cele do­uă module, iar proiectul de ordin de mi­nistru nu le men­țio­nea­ză deloc. „Le­gea spune despre cur­surile de la DPPD că intră în lichiditate. În virtutea au­to­no­miei universitare, asta nu înseamnă că și instituția trebuie să se desfiin­țe­ze. Cine o să se ocupe cu or­ga­nizarea mas­terului didactic la nivel de universita­te? Cine o să livreze pa­che­tul de discipline psihopedagogice? Fa­­cultățile singure nu o să se descurce. O să mai aibă nevoie de o colaborare cu DPPD-ul”, a declarat prof. univ. dr. Con­stan­tin Cucoș, directorul DPPD de la Uni­versitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Cine formează inginerii?

În ceea ce privește implementarea  masteratului didactic, proiectul de or­din de ministru nu doar contrazice o par­te din declarațiile făcute de minis­trul Cătălin Baba, ci nici nu lămu­reș­te, în forma sa actuală, problemele pe care universitățile le-au semnalat încă din toamnă. În primul rînd, nu s-a stabilit exact cine anume poate organiza aces­te mastere didactice, în special din cau­za faptului că nu sînt determinați concret pașii care trebuie urmați pentru a pu­tea preda în învățămîntul superior. „Pînă acum, cei care doreau să candideze pen­tru un post de preparator sau asistent trebuiau să dovedească că au parcurs modulul psihopedagogic, cel normal pentru orice tip de profesor. Însă acum nu se specfică nimic. Bănuiesc că și pro­fesorii vor trebui să urmeze aceeași di­recție ca orice cadru didactic, dar este o carență a proiectului de ordin pentru că nu face nici un fel de referire la pre­gătirea profesorului universitar”, a adă­ugat prof. univ. dr. Constantin Cucoș.

Mai mult, prezentul ordin specifi­că la Articolul 2, alineatul I, faptul că „pro­gramul de master didactic cu durata de 2 ani este obligatoriu în formarea inițială pentru ocuparea funcțiilor di­dac­tice din învățămîntul preuniversitar”. Totodată, proiectul precizează, sub ti­tu­latura de „didactici de specialitate”, tipurile de master care se pot organiza: Învățămînt primar și preșcolar, Lim­bă și comunicare (Limba ma­ter­nă, Limbi moderne), Matematică, Științe și Tehnologii (Matematică, Fizică, Chi­mie, Biologie, Informatică), Om și So­cietate (Istorie, Geografie, Științe So­cio-Umane). Problema pe care o semnalează instituțiile de învățămînt supe­rior este că aceste tipuri de programe pot fi desfășurate cu precădere de către universitățile centrate pe eduacație, și că nu menționează nimic în legătură cu instruirea tinerilor pentru a intrat în sis­temul de învățămînt superior.

La polul opus, unviersitățile care sînt specializate, cum ar fi cele tehnice, de medicină sau de agronomie, nu par a avea resursele pentru a putea aplica pen­tru organizarea masterelor didactice. „Dar problema apare cînd discutăm de viitorii profesori universitari. Si­gur că cineva ar putea să spună ca maste­re­le să fie organizate de Facultățile de Psihologie și Științe ale Educației, dar ele nu se pot ocupa de universitățile tehnice, cum e cazul la noi, la Agro­no­mie, unde avem un anume specific și aici trebui să ai oameni pregătiți”, a declarat conf. univ. dr. Mihai Stanciu. În acest sens, acesta a adăugat că a propus Senatului USAMV un pro­iect care va presupune un parteneriat cu Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași pentru a realiza mas­terate didactice comune. „Împreună consider că avem forța de a realiza un program care să se desfășoare în con­di­ții optime. Oricum ar fi, acesta nu se va putea desfășura fără aprobarea A­so­ciația Română pentru Asi­gu­ra­rea Ca­li­tății în Învățămîntul Su­pe­rior (ARACIS) și acesta va consemna dacă putem sau nu să organizăm”, a completat conf. univ. dr. Mihai Stanciu.

Experiența, pe plan secund

Proiectul de ordin de ministru se contrazice cu declarațiile lui Cătălin Baba și în ceea ce privește finanțarea. Legat de aceasta, ministrul a precizat că „toți studenții care vor intra la mas­teratul didactic vor avea această bursă de 700 de lei, iar locurile vor fi fi­nan­ța­te în totalitate”. În schimb, proiectul de ordin de ministru stipulează faptul că studenții vor fi înmatriculați atît în regim de cu taxă cît și finanțat de că­tre stat.

Mai mult, prof. univ. dr. Con­stan­tin Cucoș susține că, ținînd cont de faptul că înscrierile vor începe din toam­nă, ARACIS nu va avea timpul necesar să facă evaluările la fața locului „și în primul an universitățile vor obține un Aviz de Oportunitate pe baza unui do­sar, fără vizite prealabile sau alte constatări la fața locului. Dată fiind ur­gen­ța, universitățile vor propune un număr și ministerul va gestiona la nivel de țară.” În acest dosar de admitere, pe lîngă demonstrarea faptului că univer­sitățile au un personal calificat care să desfășoare cursurile psiho-pedagogice, acestea vor primi avizul respectiv doar dacă au „experiență de cercetare didac­tică relevantă demonstrată prin publica­ții cotate în baze de date interna­țio­nale”.

În schimb, proiectul de ordin de ministru confirmă faptul că masterul se va desfășura la zi și că, prin urmare, studenții nu îl vor putea urma în paralel cu un master profesional. Astfel, pentru a putea deveni un cadru didactic, un tînăr va trebui să treacă de cei trei ani de la licență, de doi ani la un master profesional pentru a se putea specializa în domeniul său, de doi ani la masterul didactic și de încă unul în practică, în total opt ani de studii su­perioare. „Este prea mult pentru un ab­solvent de licență să facă încă patru ani, pentru că este normal să vrea să urmeze un master profesional. Legea ar trebui amendată astfel încît un tînăr să poată urma ambele programe în pa­ralel”, a declarat conf. univ. dr. Mihai Stanciu.

Dincolo însă de problemele pe ca­re le au în mod direct cu proiectul de ordin de ministru, în instituțiile de în­vă­țămînt superior există acum și o stare de incertitudine privind elibera­rea unei metodologii. Înainte de căderea Guvernului, ministrul le-a promis u­niversităților că va da un ordin de ministru final săptămîna aceasta, astfel încît instituțiile de învățămînt su­pe­rior să ia decizia dacă vor aplica sau nu pentru organizarea masteratelor didac­tice. „Acum, va trebui probabil să mai așteptăm. Oricum, sîntem surprinși de acest gest al ministerului de a nu ne consulta deloc. Doar în ultimă in­stan­ță, cînd cuțitul a ajuns probabil la os, au avut loc niște discuții, dar doar la presiunea noastră și nu din inițiativa lor. Ideea de master didactic este una binevenită, dar în legătură cu cre­io­na­rea acestui cadru și stabilirea normativității ar fi trebuit să fim consultați, pentru că avem o experiență care nu a fost valorificată, și este păcat”, a conchis prof. univ. dr. Constantin Cucoș.

***

Pînă în toamnă, ministerul trebuie să rezolve mai multe probleme legate de masterul didactic, pentru că, in­di­fe­rent de schimbări metodologice, sa­l­ariile pentru un profesor debutant au rămas la fel de mici ca în trecut. Iar studenții, care erau și asa greu de sti­mulat să intre în sistem, vor avea și mai mari dubii acum, cînd vor fi nevoiți să mai rămînă încă trei ani de zile pe băncile universităților.

Cătălin HOPULELE