La Tomesti, zimbet spre mai bine

Pe unde incep cimpiile Iasului sa creasca, Relu Fenechiu anunta zimbitor de pe un banner “Problemele judetului pe masa Bucurestiului”. De data asta e numai el in poza, cu eticheta “deputat”. La fel de singur vine si la vot. Varujan Vosganian, colegul de partid, ii urmeaza peste doua ore. Drumul spre scoala generala, unde sint sectiile de votare, e presarat cu afise PNL ca orezul aruncat la nunta. Nici imaginea primarului PNL-ist nu a parasit vitrinele “Voteaza Timofte Stefan!”. Azi, 30 noiembrie, salutul in Tomesti se da cu “Ce faci? Ai votat?” , pe buzele tuturor de pe strada catre scoala. Putini stiu ca cel pe care il vor vota (sau nu), Relu Fenechiu, a ales tocmai Tomestiul ca sa isi puna pretioasa stampila pe buletinul de vot. Din aerul de sarbatoare care ii mai scoate din apartamente, se aude la fiecare pas “Harnici, harnici! Ati fost de dimineata?” sau “Ma duc sa-mi fac datoria”.

Maria si sotul ei tocmai vin de la vot. Pe femeie n-o intereseaza ca Fenechiu e “putin patat”, cum spune ea. Important e ca e din acelasi partid cu primarul si trebuie votat, ca sa nu iasa dispute. Vasile sta la vorba la unul din magazinele din apropierea scolii. Inca n-a ajuns la votare, iar despre candidatul PNL spune scurt ca “a facut si bune pentru el, si rele.” Inca dimineata, nu se perinda prin sectiile de votare prea multi tineri. Ii vezi mai degraba in comisii, cu catalogul de Avon si Coelho alaturi sau cu ecusonul in piept, in pauza de masa.

“Azi doar dau mina”

Singurii care il asteapta pe politician sint cei citiva de la presa si vreo doi pompieri. Se uita la un maidanez si se intreaba “O fi venit si el sa voteze?”. Fenechiu ajunge cu putin inainte de 12, rasare ca de nicaieri, cu acelasi zimbet de pe afis. Daca nu ar fi aparut pe atitia stilpi nu l-ar fi deosebit nimeni de votantul de rind. Imbracat cu o geaca maro si pantaloni la dunga, se amesteca in micul grup din curtea scolii. Saluta binedispus pe toata lumea cu “Servus”, glumeste si stringe mina cui apuca. Arata poze de pe telefon, ride si se converseaza cu oricine i se adreseaza. Apoi, ceva mai serios, discuta despre un partid portocaliu care ar face campanie in zi cu interdictie. Se asigura ca presedinta comisiei il lasa sa voteze aici si face programul. Va trece prin fiecare sectie sa ia pulsul, va introduce buletinul in urna si la urma da declaratii presei. Procedeaza intocmai. Cu un mic alai in urma, urca scarile, vorbeste cu cine poate “Azi doar dau mina, ca nu am voie campanie” si porneste spre clasa a IV-a, una din sectii. Fetele cu Coelho alaturi ii arunca priviri galese, pe masura zimbetului si ochilor lui. Intreaba de prezenta, da mina cu toata lumea si nu uita sa dea citeva sfaturi. La fel face in fiecare sectie. Se intereseaza de procentaje, scuza alegatorii care nu sint matinali si adauga ca poate mai tirziu apare lumea.

Cu experienta in domeniu, voteaza repede si in cateva secunde din momentul in care intra in sectie, deja arata presei buletinul cu “votat” pe spate. La iesire i se adreseaza aproape numai primarului, “Fanica”, spune un “Doamne-ajuta” si le raspunde unor fete ca a votat PSD si PD-L, “sa aiba si ei doua voturi”. In final, din nou in curtea scolii, raspunde in fata camerelor de filmat in cu totul alt registru, cel al elevului care spune poezia la serbare. Precizeaza ca a votat intr-o scoala reabilitata de el. Chiar inainte de a pleca, ii mai spune lui “Fanica” un lucru. Daca iese sub 90 la suta in Tomesti, se considera insucces.

Delia TOMEI