In sesiune, fara miini

Daca unii reusesc pina la sfirsitul facultatii sa acumuleze macar un bagaj minim din ce ar putea numi “studii superioare”, pentru multi nu creste decit nivelul de superficialitate cu care trateaza scoala. Ma refer la cei ce in mod eronat vad universitatea mai mult ca pe un curs de “cum sa te descurci” decit o etapa finala in invatamintul fiecaruia. Nu ca aceasta n-ar fi, in calitate de treapta formativa, si un test de viata, printre altele. Doar dozajul trebuie stabilit corect: sa nu ajungem sa “ne descurcam” mai mult decit invatam sau in loc sa deprindem si sa ne formam obiceiuri si principii de la oameni deja trecuti prin viata, sa copiem doar un curs, la un examen, pentru o nota.

Dar sa presupunem ca exista la unele facultati materii demodate sau cu o parte din continut nefolositor, astfel justificindu-se copiatul ca o alternativa mai usoara in locul invatatului inutil. Citi tineri, pusi in fata alegerii intre un semestru de lenevit si chefuit, incheiat in citeva ore de “adrenalina” in sesiune si doua saptamini de “tocit”, ar mai alege varianta din urma? Mai ales cind telefoanele cu handsfree sint atit de usor de folosit. Fara sa vrem, promovam lenea printre studenti, care devin mai apatici fata de invatat de la semestru la semestru.

O tatonare reciproca intre elev si profesor sa spunem ca ar fi admisa: primul isi incearca norocul, sopteste un raspuns sau trage de coltul unui curs, iar al doilea isi testeaza vigilenta si perspicacitatea. Limita ridicolului mi se pare cind o universitate ajunge sa investeasca bani nu intru mai buna instruire a studentilor sau modernizarea planurilor de invatamint si-a dotarilor, si cheltuie bani pentru a opri frauda printre, culmea, cei care ar trebui sa se bucure de serviciile oferite de institutia de invatamint: Facultatea de Drept are de aproape un an cinci dispozitive care bruiaza semnalul GSM, acestea fiind folosite de profesori la toate examenele si, desi studentii sint constienti de acest lucru, dupa ultima sesiune sapte dintre acestia tot s-au prezentat la spital avind casti infundate in ureche. Ce s-or fi gindit respectivii, ca poate daca se asaza in spatele clasei evita raza de actiune a aparatelor.

Si asa, in loc ca evolutia tehnologiei sa ajute la procesul de invatare, aceasta nu face decit sa inlesneasca frauda la examene. Astfel avem colegi bugetari care se revolta daca nu iau nota zece cu o lucrare copiata. Si, mai departe, asa ajunge un student care in primul an multumea Celui de Sus si citorva colegi mai buni ca a mai trecut de o sesiune sa intrebe acum cite locuri sint la bursa.

Ioan STOLERU