Detectivul care te prinde la mare

1001 de măști Niciun comentariu la Detectivul care te prinde la mare 6

Mihai Irimia studiaza la calculator poza frontala a unei femei blonde inainte de a se intoarce spre mine. Biroul detectivului e ticsit cu fotografii. Peisaje, persoane si case stau agatate de peretele din stinga si cel din spate, incaperea fiind aproape cit o debara de mica.

“Noi nu provocam evenimente, noi le consemnam. Daca o firma ne angajeaza sa vada ce se intimpla cu un angajat care declara ca urmeaza un traseu, insa rezultatele intirzie sa apara, acea firma poate obtine din partea noastra o cu totul alta imagine a activitatii a respectivului angajat”, povesteste detectivul. Astfel, daca Misu, care lucreaza la mine la firma, cere concediu medical pentru doua luni, insa eu am impresia ca-i mai sanatos decit Iliescu pot angaja un detectiv sa-l sondeze. Si nu mica ar trebui sa-mi fie mirarea daca aflu ca umilul meu angajat Mihai, zis Misu, isi petrece concediul medical muncind prin Europa. “Am avut cazuri in care, in plin concediu medical platit de o firma, omul era transportat ilegal pe nu stiu ce rute Romania – Italia”, povesteste detectivul. De asemenea, cazurile mari il pot purta si prin tara. “Am pornit de la Iasi, am continuat pe undeva prin Ardeal si s-a sfirsit la Zilele Callatisului, la mare. O lucrare de 12 zile si 1.500 de kilometri”, adauga acesta.

Studentii “voyeuri”

Echipa care trece prin biroul lui Mihai este de zece, maximum 12 oameni. Pentru un caz mare pot lucra  toti, cind sint patru sau cinci tinte de urmarit. O parte din ei sint studenti, Mihai argumentind ca sint mai deschisi catre munca si mai inovativi. “Pentru o activitate de 72, 120 sau 240 de ore este convenabil sa repartizez fortele pe schimburi suportabile, mai lungi cele de zi, mai scurte cele de noapte. Ma maschez si ma disimulez intr-un anume fel in mediu. Dar nu am ce cauta in obiective particulare sau proprietati private, noi actionam numai in spatiul public”, explica detectivul.

Acesta spune ca fiecare minut petrecut in apropierea tintei te pune in atentie. “Te reconspiri sub o alta forma, schimbi echipa, schimbi un individ cu o pereche. Activitatea e perfect legala, pe spatiul public nimeni nu-ti poate interzice sa privesti, problema e sa dai dovada de pricepere ca sa te confunzi cu mediul, si aici intervine scoala si practica”, explica Mihai Irimia.

Dar daca acoperirea ti-a fost spulberata, iar cel urmarit isi da seama ca nu te uiti la el de-o ora doar pentru ca-ti plac ochelarii lui de soare, procedezi ca orice detectiv antrenat: chemi o echipa din plan secund, in timp ce tu te retragi inocent la prima taraba, prefacindu-te ca achizitionezi un kilogram de cartofi.

Ioan STOLERU

Autor:

Opinia Studențească

Revistă săptămînală de actualitate, reportaj și atitudine studențească, editată de studenți ai Departamentului de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top