Crimeea, începutul noului Război Rece

Vladimir Putin a luat Crimeea şi s-a angajat într-o confruntare directă cu Vestul pentru că, spre deosebire de UE şi SUA, are un obiectiv clar şi este deja dispus să accepte riscurile, oricare ar fi acestea. Este şi cea mai simplă strategie a unui bătăuş de pe stradă, care intimidează trecătorii ştiind că şansele să se lovească de o opoziţie hotărîtă sînt mai degrabă reduse.

Putin are un scop în reinstituirea zonei de influenţă de dincolo de graniţele Rusiei, zonă redusă substanţial de avansul UE şi NATO. A semnalat acest lucru în 2005, cînd a subliniat că „destrămarea Uniunii Sovietice a fost cea mai mare tragedie geopolitică a secolului XX”. Asta înseamnă că nu se va limita la anexarea peninsulei de la Marea Neagră.

Anunţul cum că Rusia nu îşi va muta trupele în estul Ucrainei, dincolo de Crimeea, nu oferă multe garanţii. Discursul oficial al Moscovei a fost, în ultimele săptămîni, o colecţie de minciuni şi manipulări. În orice caz, Rusia are toate motivele să continue politica provocărilor şi să pună presiune pe autorităţile de la Kiev, cu scopul de a destabiliza Ucraina, ţară divizată, într-o profundă criză economică, care încearcă să îşi revină după o revoluţie sîngeroasă. O Ucraină slabă, posibil federalizată, aşa cum îşi doreşte Rusia, va fi mai uşor de controlat de la Kremlin. Şi lucrurile nu se vor opri aici.

Regiunea separatistă transnistreană a cerut la rîndul ei încorporarea în Federaţia Rusă, trupele ruseşti sînt pregătite la graniţă, spre îngrijorarea NATO şi, pe măsură ce momentul semnării Acordului de Asociere UE-Republica Moldova se apropie, ar trebui să ne aşteptăm ca tensiunile să se extindă şi aici, atît de aproape de graniţa României.

Prins în propriile probleme, Occidentul nu este dispus, deocamdată, să accepte riscurile confruntării cu Moscova. Sancţiunile au fost simbolice. Interesele economice primează, iar statele europene nu se grăbesc să renunţe la banii sau la gazele care vin din Rusia. În acelaşi timp, Vestul mai lasă încă Moscovei posibilitatea de a ieşi în mod diplomatic, fără să piardă la capitolul imagine, din criza pe care a generat-o, ceea ce Rusia nu pare însă să îşi dorească. Dar răspunsul Vestului va trebui să vină.

„Este sfîrșitul real al istoriei – istoria viselor despre o lume guvernată de valori democratice și economia de piață”, scrie, în Gazeta Wyborcza, Adam Michnik, care avertizează că este nevoie de un răspuns puternic pentru stoparea politicii imperiale a lui Putin. Pentru unii, care îşi văzuseră visele din optimiştii ani ’90 spulberate de criza economică sau de imposibilitatea acestei guvernări a valorilor democratice, un sfîrşit se contura deja. Perspectiva unui nou Război Rece este însă cu atît mai sumbră.

de Adrian COCHINO, redactor-șef adjunct realitatea.net