Universitatea de Medicină și-a rătăcit studenții

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” a avut probleme mai mari la evaluarea dosarelor studenților străini înscriși pe locurile cu taxă în valută decît cele aproape 90 de dosare care au fost fraudate. O comparație simplă între listele finale, de după reevaluare, și cele de pe care au fost eliminați studenții cu dosarele modificate „din pix”, arată că există dosare care au diferențe și de 50 de puncte între notele celor două comisii. Explicația oficială a reprezentanților UMF este că a doua comisie a fost mult mai strictă, deciziile au fost luate la comun de toți evaluatorii și cu standarde unitare. Însă de pe listele finale au dispărut studenți care intraseră inițial între primii zece la linia lor de studiu.

Comparînd listele inițiale de studenți străini admiși pe locurile cu taxa în valută, cu rezultatele fi­na­le publicate pe site-ul UMF, se poate observa că există o pro­ble­mă nu doar cu cele aproa­pe 90 de dosare despre care conducerea UMF a afirmat că există dovezi ale fra­u­dării, prin creşterea punctajului „din pix”. Aproape la toate dosarele există diferenţe de punctaje mari, care nu pot fi explicate doar prin interpretarea diferi­tă a documen­te­lor depuse de către studenţi sau a punctajelor oferite pentru di­fe­ri­te forme de voluntariat, după cum au justificat iniţial reprezentanţii universităţii.

Au existat patru rînduri de lis­te cu studenţi străini care s-au îns­cris pe locurile cu taxa în valută la instituţia ieşeană de învăţămînt su­perior medical: listele iniţiale, în­toc­mite de către universitate cu cei care îndeplineau criteriile necesa­re pentru admitere şi cu punctajele fiecăruia; listele trimise la minister, cu cele aproape 90 de dosare ale căror punctaje au fost modificate; cele de pe care au fost eliminate numele studenţilor cu dosare modificate şi cele finale, după reevaluarea făcută de comisia special întrunită, al cărei preşedinte a fost desemnat prorectorul prof. univ. dr. Radu Iliescu.

În urma consultării acestor lis­te, am selectat ca fiind relevante lis­tele rezultatelor după elimina­rea studenţilor care au fraudat pro­cesul de admitere şi cele după re­e­va­luare. Iar între acestea, diferen­ţe­le sînt foarte mari, listele fiind complet modificate. Sînt mai dese cazurile în care punctajele variază la o diferenţă mai mare de zece punc­te de la o listă la alta decît cele în care punctele primite de un dosar să fie aceleaşi sau într-o mar­jă de unu-două puncte.

Un exemplu este studenta Gam­vroula Aiktarini Kalliopi, din Gre­cia, care intrase la linia de studiu în limba engleză la Facultatea de Medicină Generală a 24-a din 126 cu 61 de puncte şi care nu se re­găseşte pe listele finale, în condi­ţii­le în care ultima „medie” de ad­mitere a fost 46.

Andreea Ioana Ilie, care are cetățenie română, care a ales să urmeze cursurile Facultăţii de Me­di­cină Generală pe linia de studiu în limbă engleză, a fost admisă pri­ma, însă pe listele iniţiale avea 115 puncte, iar după reevaluare a primit 150. Arif Ammara Choud­hry, din Regatul Unit al Marii Bri­tanii şi al Irlandei de Nord, a avut la prima evaluare 99 de puncte, intrînd a treia, iar după reevaluarea dosarelor a avut cu 38 de puncte mai puţin, intrînd a 35-a pe liste. Însă acestea sînt cazuri fe­ricite. La toate liniile de studiu e­xis­tă multe cazuri de persoane ca­re figurau intrate cu mult peste li­nie după prima evaluare, ca apoi să nu se mai regăsească deloc printre cei admişi.

Un exemplu este studenta Gam­vroula Aiktarini Kalliopi, din Gre­cia, care intrase la linia de studiu în limba engleză la Facultatea de Medicină Generală a 24-a din 126 cu 61 de puncte şi care nu se re­găseşte pe listele finale, în condi­ţii­le în care ultima „medie” de ad­mitere a fost 46.

Studenți care nu mai sînt pe liste, după reevaluare

Cele mai mari diferenţe se re­gă­sesc însă la Facultatea de Me­di­cină Dentară, linia de studiu în lim­ba franceză, unde, în general, toate punctajele au fost scăzute în bloc. Spre exemplu, primele 16 persoane admise pe listele iniţiale aveau peste 70 de puncte, iar pe listele finale cel mai mare punctaj este de 69, pe care îl are Ammi Said Walid, din Franţa, admis al doilea iniţial cu 93 de puncte.

Însă Ait Ouaissi Imad, tot din Franţa, intrat iniţial al treilea, cu 88 de puncte, nu se mai regăseşte deloc pe listele finale, în condiţiile în care ultimul punctaj a fost 41. Acelaşi lucru l-a păţit şi M’Hamdi Sheima, din Tunisia, care a intrat al şaptelea cu 75 de puncte şi apoi nu s-a mai regăsit pe listele finale. De altfel, diferenţele între evaluări se observă concret pe acest calup de cinci studenţi tunisieni, intraţi toţi la Facultatea de Medicină Den­tară, linia de studiu în limbra fran­ceză, cu 75 de puncte.

Dacă M’Hamdi nu a prins listele finale, Younes Mohamed Ka­rim a fost admis cu 56, al 12-lea, Ha­chana Youssef abia al 88-lea din 100, cu 41, Ayed Oumaima a intrat cu 54 de puncte, al 19-lea, în timp ce Hannachi Emna a ajuns de pe locul al zecelea pe 70, scăzînd de la 75 de puncte, cît aveau toţi cei cinci tunisieni, la 43.

Dacă am enumerat o serie de studenţi care se regăseau iniţial pe liste şi au dispărut după reevaluare, avem şi situaţii complet opu­se, cum este cazul Sorinei Mariana Filimon, cu cetăţenie română. Aceas­ta şi-a depus dosarul pentru linia de studiu în limba engleză de la Facultatea de Medicină Dentară şi prima comisie care i l-a evaluat nu i-a dat nici măcar 25 de puncte ca să poată fi admisă. La reevaluare însă aceasta a primit 83 de puncte, intrînd a şap­tea.

Diferenţe mari se regăsesc şi la studenţii care s-au înscris la liniile de predare în limba română. Kout­sou­mpa Ioanna, din Grecia, care s-a înscris la Facultatea de Medicină Generală, studiul în limba româ­nă, a primit iniţial 90 de puncte, iar la reevaluare, doar 55. Dolis­cins­chi Sorin însă, din Republica Moldova, a intrat primul după ce reevaluarea i-a crescut punctajul cu 15 puncte, de la 60 la 75.

Listele finale au și nume noi

Dacă am enumerat o serie de studenţi care se regăseau iniţial pe liste şi au dispărut după reevaluare, avem şi situaţii complet opu­se, cum este cazul Sorinei Mariana Filimon, cu cetăţenie română. Aceas­ta şi-a depus dosarul pentru linia de studiu în limba engleză de la Facultatea de Medicină Dentară şi prima comisie care i l-a evaluat nu i-a dat nici măcar 25 de puncte ca să poată fi admisă.

La reevaluare însă aceasta a primit 83 de puncte, intrînd a şap­tea. Confruntaţi cu situaţia dată, reprezentanţii universităţii au precizat că diferenţa de punctaje s-a născut dintr-o serie de factori. În explicaţia universității, aceştia au precizat că prima comisie care a eva­luat dosarele a fost compusă din profesori care au stabilit singuri standardele cu care evaluau baca­laureatul dintr-o ţară sau alta, cît şi cîte puncte acordau pentru di­fe­ritele forme de voluntariat.

La reevaluare, întregul proces s-a desfăşurat într-o cameră, iar la finalul zilei, fiecare nelămurire pe care o aveau evaluatorii o stabi­leau de comun acord, făcînd standarde comune. Mai mult, aceştia au explicat şi că a doua comisie a lucrat sub stres şi presiune, iar, ine­vitabil, evaluarea lor a fost mai drastică decît prima.

Fostul rector, prof. univ. dr. Dra­goş Pieptu, consideră că, în ciuda eva­luării iniţiale, toate cele 955 de dosare au fost evaluate cu exact acelaşi etalon şi toţi cei care se re­gă­sesc acolo „au dreptul moral” de a fi studenţi ai UMF Iaşi. „În mod extrem de dureros, UMF Iaşi a adoptat clar o atitudine: preva­len­ţa principiilor şi a regulilor clare în luarea oricărei decizii. Acest lucru poate fi un bun început pentru un proces care, cred eu, ar trebui să cuprindă întreaga universitate. Re­gula bunului-plac al cuiva (indife­rent cine) trebuie să dispară defi­nitiv dacă vrem să mai existăm ca universitate şi, mai ales, dacă vrem să contăm în lumea univer­si­tăţilor civilizate”, a spus acesta.

Explicația oficială: lipsea consensul

Deşi a refuzat să se pronunţe cu privire la activitatea primei co­misii de evaluare şi a felului în care a fost făcută această admitere în anii de pînă acum, prof.dr. Ra­du Iliescu, prorector al universi­tă­ţii (care şi-a depus acum două săptămîni demisia) şi preşedintele co­mi­siei de reevaluare, spune că pentru această reevaluare poate garanta că „s-a desfăşurat cum trebuie, după toate regulile”.

Orice com­pa­raţie mi se pare nu doar inutilă, ci chiar periculoasă. Înainte, din punctul meu de vedere, nu s-a fă­cut un proces de evaluare fiindcă a fost atît de viciat, din atîtea multe puncte de vedere, încît orice luare în considerare a lui şi comparaţie cu situaţia finală este ilogică”, a adăugat prof. univ. dr. Radu Iliescu

„În momentul în care am fost numit preşedintele comisiei de reevaluare, lucrurile au pornit de la zero, iar procesul s-a desfăşurat după toate standardele luate în considerare şi după metodologie. Ce s-a întîmplat înainte nu ştiu, nu m-a interesat şi nici nu am vrut să mă intereseze nici pe mine şi nici pe membrii comisiei”, a precizat acesta. Prof. univ. dr. Radu Iliescu a spus că din dosare s-a scos evaluarea iniţială şi că, practic, nu se vor­beş­te de reevaluare, ci despre una „nouă şi corectă”.

„Din această cauză, orice com­pa­raţie mi se pare nu doar inutilă, ci chiar periculoasă. Înainte, din punctul meu de vedere, nu s-a fă­cut un proces de evaluare fiindcă a fost atît de viciat, din atîtea multe puncte de vedere, încît orice luare în considerare a lui şi comparaţie cu situaţia finală este ilogică”, a adăugat prorectorul. El a explicat că s-a lucrat timp de 12-14 ore pe zi, sub presiunea timpului şi că au fost multe discuţii asupra aprecie­ri­lor unor punctaje legate de ac­ti­vi­tăţi de voluntariat care vin din foarte multe surse din toate ţările candidaţilor. „S-a lucrat pe echipe ce munceau în paralel. Am convenit ca orice dubiu, orice întrebare, să le păstrăm pînă la finalul zilei cînd urma să stabilim de co­mun acord standarul de proce­du­ră în acel caz. Deciziile au fost luate prin consens, toţi membrii comisiei au decis care este procedura. Diferenţa esenţială a fost că procedura în momentul acesta a fost unitară şi noi ne-am asigurat ca această unitate de păreri să se întîmple”, a mai spus prorectorul.

El apreciază că, în cazul primei evaluări, deşi poate oneste la ori­gi­ne, evaluările membrilor co­mi­siilor au fost diferite fiindcă dosa­re­le au trecut individual prin mîi­nile fiecăruia în parte, iar acesta a acordat cîte puncte a crezut de cu­viin­ţă, neexistând consens sau con­sul­tări. Nimeni însă nu a vrut să își dea cu părerea cu privire la felul în care a fost tratată problema admiterii studenților străini pe locurile cu taxă în valută pînă anul acesta.