Crăciunul într-un Excel
Pastila de după 6 decembrie 2015 Niciun comentariu la Crăciunul într-un Excel 12„Încă un tabel și mă duc acasă”, și-a repetat toată ziua-n gînd contabila. Asta se întîmplă tot timpul, se afundă-n muncă și trece viața pe lîngă ea. În curînd îi vor pleca și copiii de acasă, iar ea tot la biroul de la serviciu va fi, în loc să le facă cu mîna de pe peronul gării. E deja decembrie, iar în curînd anul se încheie. De fiecare dată cînd trage linia, își dă seama că a muncit mai mult decît a iubit sau a zîmbit. Zilele trecute, cînd era la metrou, vedea oameni cu cadouri în mînă și nu știa ce se întîmplă.
S-au aprins deja luminile pe străzi, iar în vitrinele magazinelor au răsărit brazii împodobiți. Chiar și așa, ea nu a observat nimic din toate astea. Este deja mijlocul lunii decembrie, dar încă nu și-a dat seama că sărbătorile-i bat în ușă. Probabil nici la serbarea de la grădiniță a fiicei ei mai mici nu va ajunge. La ședințele cu părinții mereu întîrzie, iar anul trecut a uitat să-i cumpere cadoul pe care trebuia ca fetița să-l primească de la Moșul, în fața colegilor ei. În schimb, a improvizat educatoarea un cadou. Anul acesta, a spus deja că nu ajunge la festivitate, dar măcar a rezolvat cu cadoul.
I se pare că și anul acesta se va împiedica de instalația de prin casă, în încercarea de a ajunge în pat, ca să mai fure cîteva ore de somn. Nu a mai împodobit un brad de cel puțin cinci ani, acum de asta se ocupă copiii. De tot atîția ani încoace, sărbătorile înseamnă mult somn și cîte un zîmbet aruncat pe fugă celor dragi, dar prea puțin timp petrecut cu ei. Nici nu mai știe ce înseamnă sărbătoare pentru ea. Și-ar dori ca „încă un tabel și mă duc acasă” să nu-și mai aibă locul în viața ei. În schimb, se conformează și-și vede în continuare de calcule, sperînd că soțul ei și-a amintit să cumpere bradul de Crăciun.
Adaugă un comentariu