Peștele din oceanul slav

Dacă deschizi un manual de cla­sa a XII-a îți sare în ochi prima lec­ție ca­re se referă la originea limbii ro­mâ­ne. Parcurgînd filă cu filă, observi că elevii sînt învățați că secole la rînd, cro­nicarii, istoricii și poeții s-au lup­tat pentru a înlătura orice urmă de în­doială și de a demonstra că limba ro­mână provine din limba latină, iar documentele rămase au servit me­reu drept dovadă solidă a originii noa­s­tre.Argumentul că este o limbă moartă, a făcut ca în timpul comunismului latina să fie scoasă din pro­gra­mă pe motiv că nu ajută deloc, ca mai apoi să fie reintrodusă.

„Cîteva expresii uzuale, conjugarea verbului a fi și cîteva repere is­torice despre Cicero și Platon. Cu asta plec la drum în ceea ce pri­veș­te limba latină”, povestește Andreea. E­levă la secția de Filologie la Co­le­giul „Costache Negruzzi” din Iași, a­ceasta povestește că dacă limba la­ti­nă ar fi scoasă din programă, elevii de liceu ar fi împărțiți în două ta­be­re: cei care se bucură, aceștia fiind mai mulți, și cei care nu. „Pe a­ceș­tia îi observi imediat. Sînt foarte pu­țini și prețioși, iar în ziua în care au în orar latina îi vezi cu dicționarul du­pă ei”, îmi spune tînăra.

Doamna Maria Nikolaev predă de aproximativ 25 de ani Limba și li­teratura română și Latina, iar îngrijorarea despre actuala generație i se citește în ochi. Firele albe și ridurile de expresie îi trădează vîrsta îna­intată pe care o are, dar și ve­chi­mea acumulată în învățămînt. Cînd vor­bește despre actuala hotărîre, cuvinte care trădează dezamăgirea îi ies de pe buze într-o avalanșă de re­pro­șu­ri la adresa celor care vor să o a­dop­te.

„La un moment dat, elevii ale­geau să dea BAC-ul la limba latină, iar as­tăzi copiii nici măcar nu știu să re­cunoască structurile morfologice, ce să mai zic de cele sintactice, iar asta este foarte grav. Este un soi de dezinteres pentru educație. Manualele nu sînt deloc utile, iar informația pe care o regăsești acolo este la pă­mînt. Pînă și Școala Americană dorește să reintroducă orele și examenul de la­tină pe motiv că ea stă la baza lim­bajelor neologice. Noi de ce o scoa­tem?”, întreabă plină de indignare.

Doa­­mna Nikolaev îmi povestește că a întîlnit un fel de revoltă din par­tea copiilor și un dezinteres cras pentru orice materie la care nu iau nota ze­ce. „Genereției de azi îi lipsesc mo­de­lele cu desăvîrșire. Fizic și psihic lor nu le lipsește nimic, dar ei vor simți tarele unui model de e­du­ca­ți­e care este haotic”.

Teama pe care o are în legătură cu viitoarele generații i se citește în glas. Este convinsă că un om trebu­ie să știe cîte puțin din toate, iar sepa­ra­­rea dintre disciplinele umaniste și cele reale este un handicap.
Pentru că toate merg mînă în mînă și re­pre­zin­tă ființa umană, iar dacă „cele reale reprezintă scheletul și gîndirea lo­gi­că, cele umane reprezintă carnea pusă pe acele oase. Nu ai cum să le se­pari. E ca și cum ai împărți omul în două”.