Un alegător turmentat

„Blondo, pentru noi ești cea mai BUNĂ!”, atrage atenția un afiș electoral roz, iar personajul la care se referă dorește să ne cucerească din prima oferindu-ne cîte o… gă­leată. „E din partea mea, poți să iei și cîte două. Sînt gratis”, ne explică cu o voce languroasă fata afișînd un zîmbet tîmp pe față. Anisia „blonda pitică și grasă”, după cum a descris-o predecesorul ei, face par­te din echipa galbenă, nu de alta dar se „asortează cu părul” și vrea neapărat să fie aleasă președinte. De ce? Păi ne spune chiar ea: vrea silicoane noi.

Într-un stand up cu iz ca­ra­ge­lian modern, spectacolul „Umor ` N `Iași”, organizat în cadrul Festu­dIS, a pus pe scena Gaudeamus a Casei de Cultură a Studenților alegerile electorale, sub forma unui pamflet. Pe lîngă echipa galbenă, înscrise în cursa voturilor, mai sînt echipa roșie reprezentată de către Serghey „prăjina înaltă și slabă” și echipa albastră reprezentată de Cosmin, „tipul cu ochelari de cal”. Cei trei concurenți în bătălia pentru „tro­nul” prezidențial ne anunță din prima că vor încerca să adune cît mai multe voturi și rîsete în campania lor. Astfel și-au construit cîte o strategie puternică bazată pe momente de dans și ode satirice pentru a convinge publicul să le ofere zîmbete și cît mai multe aplauze. „Vreau să cînt, să visez și să rîd, să nu uit să votez cîteodată”, cîntă o membră a echipei albastre, iar la final este întreruptă de un tînăr tur­mentat. Încheiat anapoda la căma­șă și cu pantalonii gata să-i cadă, acesta își scoate galant pălăria și ia o gură strașnică din sticla pe care o poartă la subraț. Uitîndu-se ba în stînga, ba în dreapta, el se oprește și întreabă confuz: „bă da pînă la urmă, eu cu cine naiba trebuie să votez dom`le?”.

Fiecare concurent are susțină­tori în public. Puși strategic în diferite locuri ale sălii, ei încearcă să influen­țeze votul și să-i saboteze pe ceilalți doi. Cînd Anisia ține discursul se mai aude un rîgîit, iar cînd îi vine rîndul lui Cosmin, dinspre scenă se aud sunete care imită un orgasm. Susținătorii lui Ser­ghey nu sînt foar­te agresivi, dar de­monstrează că sînt foarte loiali. De fiecare dată cînd vine rîndul acestuia pe scenă, participantul echipei roșii cară mereu cîte o icoană imen­să cu chipul lui la care aceștia își fac cruce și se apleacă sfios să o sărute. „Scuzați petele de ruj de pe față, dar m-am întîlnit în culise cu participantul echipei galbene. M-am întîlnit și cu cel de la echipa albas­tră, dar nu pot să vă arăt acum unde m-a pupat”, spune acesta stîrnind hohote de rîs.

Singurul care pare total neutru și confuz este tînărul beat care, spre amuzamentul publicului, apare de după cortină pe la jumătatea fiecă­rui număr. Acesta este și ultimul care rămîne în scenă cînd spectacolul se termină. Așezat turcește și cu nelip­sita „licoare” acesta pare și mai con­fuz decît prima dată. „Toate bune și frumoase. Am primit de toate de la fiecare, dar eu pînă la urmă cu cine votez?”